Afaceri de la zero

E bine sa ai un economist in familie

19.11.2002, 00:00 Autori: Silvia Craus , Violeta Cincu

Schimba sigurante, ca simplu electrician, iar banii ii ajungeau cu chiu, cu vai de pe o zi pe alta. Cam asa ar incepe povestea unuia din cei mai bogati si influenti intreprinzatori din Moldova - Ioan Prisecaru, patronul grupului de firme Conex, a carui cifra de afaceri a ajuns anul trecut la 30 de milioane de dolari. Prisecaru a aparut de nicaieri si se mandreste ca i-a facut KO pe multi care aveau biografii impresionante in lumea afacerilor. "Sportul pe care l-am facut, judo, a avut in viata mea un efect mai mare decat l-a avut facultatea", reflecteaza cel supranumit "regele vopselelor" din Iasi.
Putini stiu insa ca "arma" izbanzilor patronului este insasi sotia lui Tereza, economista de profesie, femeia din umbra imperiului Conex. In trust i se spune ba "Zgripturoaica", ba "Doamna de fier". Taie si spanzura, restructureaza, concediaza, inchide si deschide noi sectii, dar face bani. Se autocaracterizeaza ca "omul care vine si face curat", "un Hagi Tudose cu laptop si fusta" si o obsedata de munca. Despre ea, in lumea mondena a Iasiului se vorbeste mai mult in soapta. "E mai bine sa nu te cunoasca lumea, ca sa poti merge linistita la cumparaturi", spune Tereza Prisecaru.
Originea doamnei Prisecaru este "sanatoasa", cum se spunea nu cu multa vreme in urma. "Am fost a doua din cei noua copii ai unei familii de tarani din satul Rachiteni, comuna Mircesti. Eram baietoasa, obraznica, plina de vanatai si oase rupte. Ca eleva, pentru mine vacantele insemnau munca", povesteste Tereza Prisecaru. "La Gostat - in spatele tejghelei, la lopatat grau, pe camp, la cules, sau in spatele razboiului de tesut, alaturi de bunica", explica ea.
Spune ca a devenit independenta financiar de la 14 ani, cand a inceput singura sa-si plateasca internatul la liceu. Obsedata de saracie si bani, marturiseste ca nici in facultate nu a stat cu manile in san: "Eram in primii ani la Stiinte Economice. Am vandut cursuri, iar clientii mei erau studentii de la fara frecventa. Pretul varia in functie de disciplina de studiu. Un curs era cam 70 de lei in 1980".



Garsoniera cu confort redus
Pe Ioan Prisecaru, Tereza l-a cunoscut la discoteca. "El era cu ochii dupa mine. Era seralist la Politehnica", isi aminteste ea. Dupa ce l-a "testat" vreme de sase ani, l-a luat de barbat. Oficierea casatoriei s-a lasat cu bodoganeli intre familii, pentru ca el era ortodox, iar ea, catolica. Proaspetii insuratei se vedeau o zi pe saptamana, intr-o camera de camin, la Pascani. Ea era economist la SCUDAS, iar el, electrician la Politehnica. Pe 13 ianuarie 1988, la maternitate, femeia s-a trezit cu doua copile gemene in brate, Anca si Oana: "Am lesinat cand am auzit ca sunt doua. Nu ma gandeam decat cum am sa le cresc".
La nasterea gemenelor, sotii Prisecaru au primit de la Clubul Sportiv Politehnica - la care activa capul familiei - o garsoniera de 12 metri patrati, fara bucatarie sau balcon. Cam un sfert din biroul de astazi al Terezei. Perioada neagra a durat cinci luni, dupa care sotii Prisecaru s-au mutat cu chirie intr-un apartament nedecomandat. "Dupa concediul de maternitate, am lucrat noua luni la Trustul de Constructii, dupa care m-am trasferat la Universitatea Al.I.Cuza".
Ca pe multi altii, Revolutia i-a prins cu "ceva bani" la CEC, depusi pentru o masina. De afaceri s-au apucat in iulie 1990, cand au luat masina: o Dacia 1300, alba, botezata "Regina". "Am facut firma de taximetrie Conex SRL, a doua firma din Iasi dupa cea de stat. In primul an aveam o singura masina la strada. Pe atunci, cuvantul <patron> era asimilat cu <bisnitar>".
Afacerea devenise stabila si au extins-o cu ajutorul unui credit bancar: "Sotul se ducea periodic in Ungaria, cu doi-trei baieti, si cumpara Dacii la second-hand", povesteste Tereza. Intrarea oficiala a "doamnei de fier" in afacere a venit in scurt timp. Contabilizand kilometrajul taximetristilor, Tereza a constat ca sotul ei era "furat", asa ca a preluat haturile afacerii. "Ce am facut prima data? Mi-am luat carnet". In trei ani, firma Conex SRL a reusit sa aiba la strada 12 masini. Primul angajat - batranul Dinu Popovici - figureaza si acum pe statele de plata ale societatii.



Primul milion, din fete de portiera
Ioan Prisecaru si-a extins afacerea in 1993 cu o firma de productie a pieselor auto, Tess Conex. Nu a fost insa ideea sotilor Prisecaru, ci a unui taximetrist ramas fara carnet, care a spus ca poate face fete de portiera. "Se lucra pe genunchi si taiau tabla cu foarfecele. Nu aveam nimic mecanizat. Totul era manual. Pentru ca profitul era foarte mare - 50-100% - am inchiriat de la Agromec Ciurea jumatate de hala, la subsolul cladirii", spune Tereza. Taximetristul cu ideea a primit cadou din partea familiei Prisecaru o Dacia. Acum insa nu-si mai amintesc numele lui.
Primele contracte au fost semnate cu un angrosist din Pitesti si cu o firma din Bucuresti. Fetele de portiera i-au lansat in afaceri. La combinatele mari de profil, productia de piese pentru Dacii vechi nu mai constituia o prioritate, asa ca pentru Tess Conex au inceput sa vina comenzile. Atunci a aparut, in contul firmei, si primul milion de lei. Apoi au achizitionat utilaje scoase la licitatie de firme falimentare si au utilat atelierele: "In 1994, o sectie intreaga de la Tehnoton a fost angajata la Tess Conex. Am inceput crearea de stante si matrite".



A‚"Noi de fapt nu avem nimicA‚"
In 1996, comenzile pentru portiere si alte elemente de caroserie erau din ce in ce mai multe. Singura problema care punea piedici afacerii era grundul, care ridica mult costurile de productie. Firmele de vopsele nu erau numeroase, iar piata era dominata de Policolor. "Am cumparat un teren la Miroslava si am inceput sa facem intr-o hala grund pentru portiere. Asa s-a nascut Conex - compania de vopsele. Nu erau atat de multe firme straine pe piata, asa ca ne-am apucat de productie pentru altii". Treptat, firma Tess Conex si-a intins tentaculele peste tot Agromecul Ciurea, pe care l-a cumparat bucata cu bucata. In paralel, pe un teren cumparat in zona Podul de Piatra, familia Prisecaru ridica un service auto transformat apoi in noul sediu al grupului de firme Conex. Era vremea primului miliard de lei.
Pe 7 ianuarie 2000, sotii Prisecaru deveneau noii patroni ai firmei ASAM. "Era chiar ziua lui Ioan. S-a dus la FPS si si-a facut un cadou", rade Tereza. ASAM a fost insa primul moment critic: toti banii familiei au fost investiti. "Puteam pierde tot sau puteam castiga. Totusi, am castigat".
ASAM-ul i-a ridicat inca o treapta in lumea afacerilor din Iasi. De altfel, 2000 a fost "anul de aur" al sotilor Prisecaru. Si-au inceput constructia vilei de la Miroslava, estimata la 3 miliarde de lei, si-au luat primul Mercedes (acum au un Mercedes 500 S, estimat la peste 80.000 de dolari) si si-au petrecut primul concediu in strainatate - o excursie in Cipru.
Reteta Prisecaru privind reusita in afaceri suna oarecum a "vis american". Regele si regina vopselelor spun ca nu au facut compromisuri, nu au dat tunuri, nu au fost santajati, nu au sprijinit nici un partid. Cel putin asa sustin, dar adevarul numai ei il stiu. Exista insa multe semne de intrebare privind modul in care familia Prisecaru si-a construit "imperiul".
In 2000, prin Iasi se vehicula zvonul ca afacerea Conex este strans legata de omul politic Petre Roman. "S-a spus chiar ca Mioara Roman este sora mea. Nu avem nici un grad de rudenie cu familia Roman, dar l-am cunoscut pe fostul prim-ministru atunci cand a fost adus in vizita la firma Conex de catre un angajat al nostru, care era membru PD. Am fost curtati de multe partide, dar am considerat ca nu este bine ca politica sa se amestece cu afacerile", afirma Tereza Prisecaru.
Pana in acest an, imperiul Conex a avut datorii la stat. Desi sustin ca n-au "spate" politic, sotilor Prisecaru le-au fost reesalonate datoriile. Acum spun ca au ajuns cu plata la zi.
Imperiul Conex datoreaza mult bancilor, la propriu si la figurat. Primul credit a fost in 1992, cand familia Prisecaru si-a pus apartamentul gaj pentru 100.000 de lei investiti in masini second-hand pentru firma de taximetrie. In momentul de fata, creditele depasesc patru milioane de dolari, iar pentru a obtine acesti bani, sotii Prisecaru si-au ipotecat toate bunurile: vila, masinile, cladirile fabricilor, dar si apartamentele celor opt frati ai Terezei.
"Tot ce avem este ipotecat. In afaceri nu reusesti daca nu risti. Noi, de fapt, acum nu avem nimic", sustine "doamna de fier".



Niste oameni stransi la punga
Chiar si asa, neavand "nimic", sotii Prisecaru au ajuns in topul celor mai bogate familii din Romania. "Aparitia in lista celor mai bogati o suta de romani nu ne-a facut decat probleme. Salariatii ne-au cerut marirea lefurilor. Nu inteleg ca noi nu avem banii acestia, ci firma, si ca avem multe credite", se plange Tereza Prisecaru.
Potrivit unor surse din interiorul firmei, la Conex sunt unele dintre cele mai mici salarii din Iasi. Un sef de sectie cu un an vechime castiga trei milioane de lei, iar daca vrei sa intri ca director de vanzari al grupului Conex nu ti se ofera mai mult de 200 de dolari. Aceleasi surse spun ca orele suplimentare se platesc rar.
De altfel, pornirea de a face economii cu orice pret e vizibila si in familia patronilor. Mostenitoarele "imperiului", gemenele Anca si Oana, sunt duse la scoala cu o Dacia si nu primesc multi bani de buzunar sau haine de firma.
Nu e de mirare ca uneori conflictele dintre sotii Prisecaru pe tema banilor ies la suprafata. In urma cu cateva luni, Ioan Prisecaru a organizat campionatul de fotbal al grupului de firme Conex. Premiul cel mare: 12 milioane de lei. La sfarsit, cand s-au prezentat la casierie, entuziasmul fotbalistilor a fost potolit de "doamna de fier", care le-a spus ca un milion de lei le ajunge pentru un mic si o bere. Pana la urma, sotul a fost cel care a scos banii din buzunar.



Grupul de firme Conex
Tess Conex SA - producator de piese si subansamble auto pentru autoturisme Dacia
Compania Conex SA - producator de produse peliculogene si cosmetice auto
ASAM - producator de elemente de caroserie si alte piese pentru masini grele
ADIMET - distribuitor de produse metalurgice si materiale de constructii (grupul detine pachetul majoritar 52%)
Bursa de Marfuri Iasi - operatiuni de tranzactionare si compensare
Trans Conex SRL - transport auto intern si international
Guard Conex - paza si protectie
Conex International SRL - proiectare urbanistica

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania