Afaceri de la zero

Iar turistii straini se vor inghesui sa viziteze cerul Romaniei...

03.09.2003, 00:00 Autor: Petrina Calabalic


A descoperi o cometa inseamna un noroc orbesc sau o munca titanica de ani de zile. Al doilea roman care a dat de urma unei comete a gasit pe cer astrul in cauza scrutand cerul din micul observator pe care si l-a facut in gradina, cu o aparatura pe care a mesterit-o cu mana lui. Din cauza mineriadei din 1990, corpul ceresc a ajuns sa poarte numele unui rus si a doi japonezi, intrucat romanul n-a mai putut sa-si faca publica la timp descoperirea. Totusi, astronomia n-a ramas doar un hobby pentru Nicolae Reinholz. De altfel, telescopul sau este al doilea ca performanta din tara, dupa cel de la observatorul din Bucuresti. In urma cu doi ani, astronomul si-a propus sa realizeze un telescop urias, pe care sa-l instaleze in incinta unui observator popular. A cerut sprijin autoritatilor pentru a construi cladirea, pe un teren pe care l-a concesionat, la marginea satului Zadareni, judetul Arad, in apropierea Manastirii Bodrog. Pentru acest proiect a cheltuit energie, timp si bani, dar nici macar eclipsa de soare din 1999 si interesul turistic de atunci nu au putut misca autoritatile. Totusi, initiativa lui ar putea sa aiba succes in cele din urma. Nicolae Reinholz a fost vizitat de o delegatie din Ungaria implicata in realizarea unui parc natural in lunca Muresului cu fonduri Phare. Se pare ca obiectivele turistice din viitorul parc vor fi manastirea Bodrog, trei insule de pe Mures, lacul Bezdin si de mult proiectatul observator popular al lui Nicolae Reinholz.



Cea mai vizitata casa din Zadareni, judetul Arad, este cu siguranta cea a lui Nicolae Reinholz. Curiosi din toata tara ii trec pragul, iar barbatul in varsta de 59 de ani ii primeste pe fiecare si le raspunde, pe cat stie, la intrebari. Nu e vorba despre vreun artist renumit sau de cine stie ce personalitate, ci despre un om simplu care, din pasiune pentru stele, si-a construit in curte un observator astronomic in toata regula. si, pe deasupra, a descoperit si o cometa.



Pasiunea lui Nicolae Reinholz dateaza din copilarie. In 1970, pe cand lucra in Timisoara ca grafician, un coleg care-i cunostea marea dragoste i-a adus o revista cu instructiunile de construire ale unei lunete de tip "Galilei". O lentila simpla de ochelari a devenit componenta principala a aparatului prin care astronomul amator a inceput sa studieze mai indeaproape cerul. "Am vazut chiar si roiul stelar din Hercule", spune Reinholz, care a cautat imediat documentatie pentru construirea unui telescop performant. In 1985 a fost gata si acesta. Scheletul metalic l-a confectionat din bare pe care le-a adus acasa cu bicicleta. Sticla din care a slefuit oglinda a comandat-o de la Turda, iar lentilele, de la "Optica" Timisoara.



Un an mai tarziu, in curtea casei din Zadareni, printre vita-de-vie si pomi, a rasarit un observator astronomic. In centru a montat telescopul, al doilea ca performanta din tara dupa cel de la observatorul din Bucuresti. Prima observatie a fost tranzitul planetei Venus peste discul solar, in 1986. In 1987, Reinholz si-a montat pe telescop un aparat de fotografiat cu care a captat imagini exceptionale din spatiu. Treptat, observatorul si astronomul au devenit celebri si tot mai multi pasionati de astronomie veneau sa priveasca cerul din curtea casei din Zadareni. Singurii care nu s-au prea inghesuit la telescop sunt chiar consatenii lui Nicolae Reinholz, preocupati de lucruri mai pamantesti.





Si totusi nu era o nebuloasa



Anul 1990 a marcat cea mai mare descoperire si, totodata, cel mai mare ghinion din activitatea sa de astronom. In 21 martie 1990 a reusit sa observe o cometa neinregistrata in tabela cu comete periodice din acel an. "Cautatorul de comete, cum ii spun eu, era montat in curtea casei. Pana pe la ora 21, am vizionat evenimentele de dupa revolutie la televizor. La un moment dat m-am ridicat si le-am spus sotiei si fiului meu ca ma duc sa descopar o cometa. Sansele sunt, oricand, extrem de mici. Pentru a avea sanse sigure de a gasi o cometa, ipotetic, o noapte ar trebui sa aiba 35.000 de ore. Eu am reperat-o in 14 minute. Altii stau seara dupa seara, ani de-a randul, iar eu am gasit-o intr-un timp atat de scurt. A fost ceva ce parca m-a chemat sa ma uit in acel moment pe cer", povesteste Nicolae Reinholz.



Astronomul amator din Zadareni a corespondat cu multi specialisti renumiti din tara si din strainatate. Printre cei mai importanti sustinatori ai sai se numara Jean Dragesco, fost presedinte al Institutului Astronomic din Paris, unul dintre primii oameni care a aflat despre descoperirea romanului.



Despre reperarea cometei si incercarea de a-si face publica descoperirea, Reinholz povesteste: "Am inceput sa urmaresc o cometa trecuta pe tabel. Cu 7,5 grade mai jos am dat de o nebuloasa. Am mai desenat o data punctele de reper si a doua zi am avut noroc din nou, nebuloasa fiind deplasata cu un grad fata de prima zi. Era vorba, clar, despre o cometa noua. Am trimis imediat o scrisoare la Paris, pe adresa lui Jean Dragesco, si una la Institutul Astronomic din Bucuresti, care apartine de Academia Romana, pentru a-mi anunta descoperirea", isi aminteste Reinholz.



Dragesco i-a raspuns tot in scris, considerand initial ca e vorba de o greseala, insa l-a felicitat pentru descoperire intr-o scrisoare ulterioara, dupa ce a verificat datele masuratorilor detaliate primite de la Reinholz.



Jean Dragesco, fost presedinte al Institutului Astronomic din Paris si cel mai important corespondent din strainatate al astronomului, este roman de origine. S-a nascut in Cluj si a plecat din Romania in anul 1941. Este inventatorul microfotografiei. De trei ani, un asteroid ii poarta numele. "L-am cunoscut in 1987. De cate ori ii trimiteam observatiile facute de mine, se bucura ca romanii se ocupa cu asa ceva si pe multe le-a publicat in reviste de specialitate de acolo", spune Nicolae Reinholz. Cei doi nu s-au intalnit niciodata.





Birocratie si mineriade



Din pacate, scrisoarea trimisa la Bucuresti a fost expediata, din greseala, la observatorul popular, unde a stat aproape trei luni. "Cand in sfarsit a ajuns la Academie, mi-au raspuns printr-o scrisoare de felicitare, dar mi-au spus sa anunt eu Centrul International de Astronomie. Chiar atunci corespondenta din Romania a fost blocata din cauza mineriadei, timp in care cometa a fost descoperita de un rus si doi japonezi, care s-au anuntat in acelasi timp", spune, cu regret, Nicolae Reinholz.



Desigur, faptul ca ortacii condusi de Miron Cozma au distrus in iunie '90 descoperiri si inventii de o valoare mult mai mare nu-l poate consola pe astrologul amator aradean. Acum, cometa respectiva se numeste Cernis Kyuky Nkamura, dupa numele astronomilor care au reusit sa-si faca publica descoperirea. Singura recompensa pentru Reinholz a venit de la Jean Dragesco, care i-a trimis din Paris un atlas stelar. Fara interventia minerilor, aradeanul putea deveni oficial cel de-al doilea roman care a descoperit o cometa. Primul a fost Victor Daimaca, din Targu-Jiu, care a avut doua descoperiri in anul 1943.



Pana in prezent, putine nume romanesti au fost folosite pentru a boteza corpuri sau parti ale unor corpuri ceresti, si anume: Spiru Haret, pentru un crater pe fata nevazuta a Lunii; Victor Daimaca, pentru doua comete descoperite de el, impreuna cu alti astronomi; Vasile Parvulescu, pentru un asteroid, si Elena Vacarescu, pentru un crater pe Venus. Alte patru cratere pe Venus poarta doua nume romanesti si doua nume moldovenesti: Veta, Irinuca, Domnika si Vasilutza.





Un posibil obiectiv turistic



In anul 1991, dupa descoperirea cometei, Reinholtz a participat ca membru fondator la constituirea Fundatiei Astronomilor din Romania, cu care insa nu mai colaboreaza de mult timp. "Nu prea am avut satisfactii din partea lor", isi motiveaza el retragerea din fundatie. In urma cu doi ani, si-a propus sa realizeze un telescop urias, cu oglinda de 23 de centimetri si cu distanta focala de 6 metri, pe care sa-l instaleze in incinta unui observator popular.



Cum nu putea sa faca totul de unul singur, a cerut sprijin autoritatilor pentru a construi cladirea, pe un teren pe care l-a concesionat, la marginea satului Zadareni, in apropierea Manastirii Bodrog. Pentru acest proiect, a cheltuit energie, timp si bani, dar nici macar eclipsa de soare din 1999 si interesul turistic de atunci nu au putut misca autoritatile.



Totusi, o raza de lumina se intrevede. Nicolae Reinholz a fost vizitat de o delegatie din Ungaria implicata in realizarea unui parc natural in lunca Muresului cu fonduri Phare. Daca lucrurile vor merge bine, obiectivele turistice din viitorul parc vor fi manastirea Bodrog, trei insule de pe Mures, lacul Bezdin si de mult proiectatul observator popular al lui Nicolae Reinholz.





Arsenalul lui Reinholz



"Telescopul mare" si "cautatorul de comete" sunt cele doua piese cu care Nicolae Reinholz se mandreste. "Telescopul mare" are diametrul oglinzii de 300 de milimetri si distanta focala de 2.140 de centimetri. Are o putere de marire de 428 de ori si a fost estimat, la data construirii, la aproximativ 13.000 de marci germane. L-a realizat acasa, din fonta, in 1983. "Am pus si zilele anului pe ascensie (acest termen descrie miscarea normala a telescopului, de la stanga la dreapta, deoarece si deplasarea astrelor se face in acest sens), ceea ce nu se gaseste la nici un telescop din tara. In orice moment pot afla astrul cautat. Oglinda este concav-parabolica, iar precizia sfericitatii de 0,07 microni", explica proprietarul. "Cautatorul de comete" are diametrul oglinzii de 240 de milimetri si distanta focala de 910 milimetri. Cele doua telescoape pot fi montate atat in observatorul ridicat in gradina, cat si in curte, unde se afla un postament mobil. Cupola observatorului din gradina se poate roti in orice directie.



Cele mai importante observatii astronomice facute de-a lungul anilor de Nicolae Reinholz, asa cum le-a notat el, sunt: disparitia benzii sud-ecuatoriale si reaparitia ei dupa cateva luni de pe suprafata planetei Jupiter; sirul de pete uriase aparute pe Jupiter in urma prabusirii cometei Shoemaker-Levi; o eruptie uriasa in zona ecuatoriala a planetei Saturn; topirea treptata a zapezii la polul nord al planetei Marte; evolutia petelor solare; descoperirea unei comete noi de magnitudinea 8,5.





Topul observatoarelor



In Romania exista sase observatoare populare (Bucuresti, Bacau, Suceava, Baia Mare, Constanta si Slatina) si patru de stat (Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi). Al saptelea observator popular ar putea fi cel de la Bodrog, daca proiectul lui Nicolae Reinholz se va materializa. Cel mai mare telescop se gaseste la Institutul Astronomic Bucuresti, nefiind utilizat pentru observatii vizuale, ci doar pentru fotometrie (studierea stelelor variabile). El are diametrul oglinzii de 500 de milimetri si distanta focala de 2,5 metri. "A mai fost unul la Cluj, tot de 500, dar a fost abandonat din cauza ca nu corespundea oglinda. Acum folosesc unul de 250. Ca putere, al meu este al doilea din tara", spune Reinholz.

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania