• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Afaceri de la zero

Lasati-i pe softistii indieni, veniti mai bine la Cluj





Managerii din IT considera outsourcingul drept cea mai convenabila solutie pentru o companie interesata sa-si poata reduce costurile si sa aiba acces la tehnologii de ultima ora fara cheltuieli prea mari pentru cercetare si dezvoltare. Totusi, marile companii de software din lume au folosit cu atata ravna outsourcingul, incat chestiunea incredintarii de lucrari unor tineri lucratori pe computer din tari in curs de dezvoltare a ajuns in ultimul timp un subiect de ingrijorare pentru analistii care constata ca softistii din SUA sau din tarile occidentale ajung sa nu-si poata gasi de lucru din cauza concurentei colegilor lor de breasla de peste mari si tari, mai putin pretentiosi la salariu. Dezbaterile de acest fel nu-i impiedica insa pe acestia din urma sa prospere; pentru unii dintre ei, lucrul in regim de outsourcing a ajuns chiar o solutie care ii determina sa nu emigreze din tarile natale. Poate singura.



Clujul s-a dovedit un mediu benefic pentru firmele de outsourcing, sume fabuloase de ordinul milioanelor de euro fiind contractate aici. Am intrebat cativa dintre managerii principalelor firme din Cluj cum inteleg ei dezvoltarea unor afaceri specializate in software pentru companiile straine. Cateva importante firme de soft din Cluj - iQuest, EBS, Nivis, ARoBS Transilvania - au contracte cu unele dintre cele mai mari firme occidentale si din Statele Unite - Volvo, DaimlerChrysler, Mercedes, Siemens, Hungarian Post, Emprise Management Consulting AG, DKV Euro-Service GmbH, Fly by Wire, HP - si cu agentii importante din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite.



"Oamenii sunt seriosi in Cluj", spune Lucian Pintea, de la Nivis Romania. "Chiar daca exista dorinta de a pleca de la o firma la alta si in aceasta parte a tarii, in Bucuresti efectele acestui fenomen sunt mai vizibile. De asemenea, exista o mentalitate occidentala in Ardeal, care se concretizeaza printr-o atitudine profesionista, de incredere".



"Clujul are un potential foarte ridicat", considera si Diana Stanese, director executiv EBS. "Calitatea Clujului se impune ca centru universitar puternic, dar si prin numarul mare de firme cu experienta indelungata in domeniul de Offshore Development".



Pentru Cornelius Brody, presedintele iQuest, diferentele de cost sunt foarte importante - "dar mai importanta decat costurile reduse este calitatea produsului oferit".





La concurenta cu India



"Birourile noastre din Cluj si Brasov sunt o structura care creste organic. Din 130 de angajati ai firmei iQuest, 70 sunt in Cluj-Napoca. Nu pot sa fac o comparatie cu restul tarii, pot doar sa apreciez calitatea oamenilor din Cluj, care este foarte buna", spune Cornelius Brody. "Un alt argument care diferentiaza Romania de partenerii asiatici este o compatibilitate mai mare cu mentalitatea vestica", spune Brody.



"Exista mai multe argumente pentru care Romania este considerata principala concurenta a Indiei in serviciile de outsourcing IT", afirma Diana Stanese, de la EBS. "Este vorba despre raportul avantajos dintre pretul si calitatea serviciilor, mentalitatea europeana a firmelor din Romania, pozitia geografica apropiata, dezvoltarea continua a infrastructurii (telecomunicatii, curse aeriene), stapanirea limbilor straine (germana, franceza, italiana, engleza), calitatea personalului".



Profesionalismul dovedit de programatorii romani si pregatirea foarte buna din universitatile din Romania ar fi avantajele majore ale firmelor de outsourcing de la noi. Totusi, unii considera ca Romania nu poate fi considerata concurenta principala a Indiei. "Comparand cifrele de afaceri vom vedea ca toate celelalte tari la un loc nu egaleaza cifra de afaceri generata in outsourcing de India", spune Nora Mihalca, ARoBS Transilvania.



Pentru Lucian Pintea, directorul executiv Nivis Cluj, exista doua argumente puternice pentru dezvoltarea firmelor romanesti de soft si pentru aprecierea de care se bucura pe piata vest-europeana: nivelul ridicat de pregatire al angajatilor si costurile vizibil mai reduse de productie.





160 de dolari pe zi pentru un programator



Pretul mediu pentru serviciile software offshore in Romania este de aproximativ 160 de dolari pe programator pe zi, iar costul angajarii specialistilor cu studii superioare este de sproximativ 6.500 de dolari pe an. Managerii cu experienta pot fi recrutati pentru 21.500-32.000 de dolari pe an. Multe firme castiga proiecte externe prin pret, iar sumele variaza de la cateva mii de dolari pana la zeci de mii in decursul unui an, in functie de durata si complexitatea proiectului sau numarul de persoane alocate, spune Nora Mihalca, ARoBS Transilvania.



"In viitorul apropiat, costurile de personal nu vor mai permite acest lucru", considera Diana Stanese. Dezvoltarea va trebui sa se construiasca pe anu mite segmente bine definite, de piata, sau tehnologice", considera directorul executiv EBS. Evident, problema migrarii angajatilor in strainatate ramane acuta. Atata timp cat mirajul Occidentului este foarte puternic, nu exista foarte multe posibilitati de a-i convinge sa ramana in tara, in afara de parghia motivatiei financiare. Politica celor de la Nivis a fost aceea de a recruta absolventi si studenti in ani terminali, ceea ce s-a dovedit a fi o politica foarte buna, considera Lucian Pintea.



Criza absolventilor care pleaca sa munceasca in strainatate forteaza o crestere a salariilor si in companiile de soft romanesti. Pentru calitatea recunoscuta a serviciilor, companiile selectioneaza absolventi de informatica economica, informatica tehnica, informatica-matematica, cu rezultate foarte bune la testul scris in tehnologiile de baza, vorbitori de limba germana sau engleza la nivel excelent si experienta in proiecte internationale sau incepatori cu potential major.





Mai putin de 1% emigrati in patru ani



Multi aleg sa ramana totusi in Romania. In ultimii patru ani au plecat de la iQuest numai trei angajati - mai putin de 1%. Salariatii nu sunt obligati sa lucreze peste program, iar la unele proiecte vin din proprie initiativa, spune Cornelius Brody. "Incercam sa ne recompensam intotdeauna angajatii, ca acestia sa fie multumiti sa lucreze la iQuest. De fapt, asta este tema noastra pentru acasa - sa oferim posibilitati de afirmare oricarui angajat".



Calitatea echipei este apreciata in mod deosebit de partenerii straini. Din cei peste 75 de angajati ai EBS, peste jumatate vorbesc fluent limba germana, iar media de varsta a echipei este de 28 de ani. "Consideram ca prin aceste trasaturi ne diferentiem net de alti concurenti de pe piata de Offshore Development", spune Diana Stanese. Salariul mediu pe luna al unui specialist in soft, in companiile clujene, variaza intre 300 si 750 de euro pe luna, net, cu carte de munca.



Procesul de recrutare a personalului presupune din partea angajatului dorinta de a ramane pe termen indelungat in tara, in conditii salariale si de munca asemanatoare celor din Vest. "in primul rand este important sa aiba o personalitate care sa corespunda cu ceea ce ne defineste. in al doilea rand, capacitatea de a creste profesional. si de abia in al treilea rand conteaza ce a facut pana atunci", afirma Cornelius Brody. Si Nora Mihalca, de la ARoBS Transilvania crede ca tinerii specialisti observa deja ca au un viitor in domeniul softului si in Romania. Recesiunea din IT a facut chiar ca multi specialisti sa se intoarca in Romania si sa plece cu ceea ce au invatat din strainatate la firme romanesti.





Costurile, doar o fata a medaliei



Un avantaj major al firmelor de outsourcing este faptul ca au construit structuri de vanzari in vestul Europei care sunt conduse de manageri straini cu experienta pe pietele internationale, explica directorul executiv EBS. Si pentru iQuest colaborarea cu firmele vestice, care au o experienta puternica in acest domeniu, a fost importanta.



Dar cum se masoara o firma? l-am intrebat pe Cornelius Brody, presedintele iQuest. "In India, cand vorbesti de o firma de soft mare, te referi la cateva mii de angajati. In Romania, ea cuprinde maxim cateva sute. De aceea, alaturi de valoarea contractelor, a clientilor si a partenerilor, succesul unei firme consta in satisfactia clientului. Iar in aprecierea acestei satisfactii, costurile sunt doar o fata a medaliei, cealalta fiind calitatea serviciului oferit. Exista tentatia sa facturezi si lucruri care nu sunt facute in realitate, dar castigul pe care l-am avea cu astfel de trucuri nu poate compensa imaginea lipsei de coloana vertebrala, cu care am aparea in fata clientilor nostri".





Mai aproape sau mai departe?



Discutiile despre outsourcing in IT au produs in ultima vreme catorva nuantari teoretice, a caror formulare se intemeiaza pe posibilitatea limbii engleze de a genera jocuri de cuvinte. Intai a aparut conceptul de "nearsourcing", care desemneaza un acord de outsourcing in care clientul si furnizorul de outsourcing lucreaza intr-un parteneriat mult mai strans decat intr-un contract traditional de outsourcing. In "nearsourcing", clientul are un control mai mare asupra procesului de lucru decat intr-un contract clasic. Ulterior a aparut si conceptul de "nearshoring" care, in opozitie cu "farshoring", circumscrie geografic zona unde se face outsourcing - mai aproape sau mai departe de tara de origine a clientului. In speta, in raport cu SUA sau cu tarile occidentale, "farshoring" (outsourcing la mare distanta) se face cu India sau China, iar "nearshoring" (outsourcing de proximitate) se face cu tarile din Europa de Est, unde costurile cu transporturile si cu comunicatiile sunt inca mai reduse pentru client, datorita distantelor geografice mai mici. Selectia partenerilor de outsourcing se face insa nu numai dupa costuri, ci si in functie de afinitatile culturale; companiile finlandeze, de pilda, prefera sa incheie contracte de outsourcing cu Estonia, cele germane cu Polonia sau Ungaria, cele italiene cu Serbia, in timp ce India a ajuns in mod natural furnizor pentru companiile de IT englezesti si pentru mare parte din cele americane. In raport cu problema tot mai delicata a locurilor de munca pentru softistii din tarile dezvoltate, evident amenintate de outsourcing, relevanta distinctiei dintre "nearshoring" si "farshoring" este, totusi, destul de relativa. Softistii din Canada, de pilda, sufera si ei, ca si cei din SUA, de pe urma transferului unor activitati de IT in tari indepartate ca India sau Rusia; pe de alta parte insa, industria canadiana de IT profita de pe urma faptului ca firme din SUA fac "nearshoring" in Canada; analistii spun insa ca este greu de determinat in ce masura pierderile de pe urma contractarii de lucrari in "farshoring" sunt contracarate de catsigurile de pe urma furnizarii de lucrari in "nearshoring".

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743