Niste particulari care lucreaza in interes public

Criza financiara prin care trece transportul public de calatori a dus ca un numar de peste 900 de trasee interjudetene si judetene sa fie incredintate anul trecut unui numar de 407 operatori privati de transport. De la Bucuresti la Constanta sau pana la Timisoara, de mai bine de doi ani, pe langa tren sau avion ai si posibilitatea sa te urci intr-un microbuz care, culmea, pleaca la timp, unde ai si muzica si de cele mai multe ori chiar aer conditionat. Biletul pe o astfel de ruta se compara cu cel al acceleratului, care in curand va fi scos din circulatie, insa conditile sunt mult mai bune.
Cei care au intrat in aceasta afacere - pana mai ieri apanaj exclusiv al statului - reclama concurenta neloiala a operatorilor de stat - CFR sau regiile locale de transport -, lacunele legislative, lipsa de cooperare a autoritatilor locale si nu in ultimul rand "pirateria" masiva din domeniu. Autoritatile nu se incumeta sa ofere o cifra pentru "piraterie", insa patronii de firme vorbesc de un numar de 1.500, chiar 2.000 de microbuze, care se adauga celor 7000 care circula legal si care au reusit sa ajunga CFR Calatori din urma.

Microbuz versus automotor: 1-0
Livrarea de catre Siemens a primelor garnituri de automotoare pentru SNCFR, Sageata Albastra, si punerea acestora in circulatie pe diverse rute pe care au curse si operatori privati de transport nu le-a redus acestora din urma incasarile. "Nu am nici un fel de problema cu Sageata Albastra, pentru ca piata romaneasca este una a preturilor: cu microbuzul firmei noastre biletul pe ruta Bucuresti-Craiova costa 150.000 de lei, iar cu Sageata te costa aproape dublu. De cand a fost introdus automotorul nu ne-am pierdut nici un client", spune Ion Comusi, patronul si managerul firmei C&I, un operator privat de transport care detine 100 de microbuze.
C&I are 200 de angajati, un capital social de 4,4 miliarde de lei si a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 60,7 miliarde de lei si un profit net de 4,4 miliarde de lei. "Problema noastra cea mai mare e legislatia, care ne sanctioneaza numai pe noi, cei care facem acest gen de activitate legal, in timp ce piratilor nu li se intampla mai nimic. Ar trebui ca servicii de transport sa poata furniza doar societatile comerciale care au in proprietate microbuze nu si persoanele fizice sau cei care inchiriaza microbuze de la diverse persoane. Numai pe ruta Bucuresti-Pitesti am prins intr-o zi zece microbuze pirat. Or, in conditiile in care in caietul de sarcini al acestui traseu sunt prevazute 10 masini, cum pot eu sa mai fiu rentabil cand altii incaseaza banii pe care eu ar fi trebuit sa-i incasez?", se intreba Comusi.
Majoritatea transportatorilor privati de calatori folosesc microbuze produse de marii constructori - Mercedes, Ford -, oferta autohtona fiind destul de slaba: la Arad, Iveco asambleaza microbuze, oferta Rocar Bucuresti nu tenteaza pe nimeni, iar Grivbus, un alt producator autohton, livreaza autobuze de mica capacitate.
In aceste conditii, Ion Comusi de la C&I spune ca intentioneaza sa isi faca o linie de fabricatie in Bucuresti pentru Mercedes Vario, un microbuz de 30 de locuri folosit acum de multi operatori. "In urma discutiilor purtate cu reprezentantii Mercedes este posibil sa fac aceasta linie de fabricatie, noi urmand sa realizam doar autoportanta. Clientul cel mai bun as fi eu, insa nu duc lipsa de intentii de cumparare pentru aceste microbuze din partea altor firme", sustine Comusi.

Sisteme GPS pe microbuze
Controlul strict al microbuzelor care sunt in circulatie reprezinta o mare problema pentru operatorii de transport, dintre care unii se afla in discutii avansate pentru montarea unor sisteme GPS de urmarire a masinilor prin satelit. "Acest sistem imi permite sa stiu la orice ora unde se afla un microbuz, ce viteza are, cati calatori, cate frane a pus si multe alte informatii pe care pot sa le am oricand pe un laptop. Ma costa cam 900 de euro pentru fiecare masina si am sa il introduc experimental pe cateva trasee. Este destul de scump, insa imi va reduce cu 30-40% cheltuielile", spune Nicu Ghitulescu, patronul si managerul firmei Sir Impex, un alt operator privat de transport care opereaza cu 16 microbuze pe rute precum Bucuresti-Constanta sau Bucuresti-Ploiesti. "Suntem in piata de trei ani, insa anul trecut ne-a adus mai putina satisfactie, din cauza cresterii parcului de microbuze si a intrarii pe piata a unor noi operatori, in cea mai mare parte pirati", spune Ghitulescu.
Cu 21 de microbuze, firma a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 12 miliarde de lei si un profit net de 700 milioane de lei. "Avem rute destul de bune, dar spre deosebire de altii, noi am format aceste trasee si nu le-am luat de-a gata de la vreo regie de transport", afirma Ghitulescu.
Capitala este printre putinele orase din tara care nu au un terminal comun gara- autogara, poate si pentru ca anul trecut Miron Mitrea, ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, declara ca doreste sa desfiinteze autogarile operatorilor privati de transport din Gara de Nord, pe motiv ca acestia ar face concurenta neloiala CFR Calatori. "Un terminal comun gara-autogara ar fi ideal pentru ca ar fi in avantajul calatorilor. Noi aducem clienti CFR asa cum si el ne aduce noua, insa CFR se gandeste ca i-am fura calatorii", sustine Ghitulescu.
Aceasta problema, cat si altele care privesc cele doua sisteme de transport devin si mai delicate daca luam in considerare ca atat transportul de calatori pe cale ferata, cat si cel de transport persoane de catre operatorii privati au aceeasi autoritate tutelara - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Taxele de intrare in oras
In majoritatea tarilor europene, transportul de calatori a trecut de mult in maini private, dar in ciuda acestui lucru primeste in continuare subventii. La noi a ramas in majoritate de stat, bucurandu-se de bani de la bugetul de stat sau local, insa operatorii privati care s-au incumetat in aceasta afacere se plang nu atat de lipsa subventiilor, cat mai ales de impozitele in plus solicitate de autoritatile locale. "Dupa ce ca nu primim subventii masive, ca regiile locale de transport, unde exista o mare risipa, noi suntem impozitati in plus de catre autoritatile locale. In Constanta exista o taxa de intrare in oras de 800.000 de lei pe luna de microbuz, iar in Ploiesti, unde noi am cumparat autogara, este de 5 milioane de lei anual. Mai mult, Primaria din Ploiesti ne-a restrictionat accesul pe caile principale din oras, iar acum trebuie sa folosim o ruta ocolitoare, unde exista o bariera care sta blocata exact jumatate de ora. Daca tranzitezi trei orase unde primariile iti cer asemenea taxe, cred ca ar fi mai bine sa te lasi de afacere", afirma Ghitulescu de la Sir Impex.
Patronul C&I spune, in schimb, ca el nu s-a confruntat cu astfel de situatii si ca are o buna colaborare cu autoritatile locale: "Dupa o discutie cu primarul din Sinaia s-a ajuns la concluzia ca nu este nevoie de o asemenea taxa, pentru ca si eu in felul meu contribui la dezvoltarea zonelor unde transport calatori".
Operatorii privati de transport persoane au reusit in aceasta luna sa-si formeze o asociatie care sa le reprezinte interesele: Federatia Patronala a Transportatorilor Rutieri din Romania. "Cineva trebuie sa ne sustina interesele in fata autoritatilor locale si centrale, avand in vedere atat taxele percepute de primele, cat si unele probleme pe care le ridica legislatia actuala", spune Ghitulescu.
La Camera Deputatilor exista deja propuneri drastice pentru eliminarea pirateriei din transportul privat de calatori: amenzi de 150-200 milioane de lei la prima abatere si chiar confiscarea microbuzului la cea de-a doua abatere. Unii patroni de firme spun ca nu exista prea mari sanse ca acestea sa fie adoptate de parlamentari. Pe de alta parte, multi dintre patroni doresc ca traseele sa fie acordate pe mai multi ani, pentru a-si putea face un plan de afaceri viabil.

120 miliarde de lei pe maxi taxi
Cu un ochi in ograda colegilor care fac transport de calatori pe distante mai lungi si despre care spun ca incaseaza mai bine decat ei, patronii de firme care fac maxi taxi in Bucuresti si-au impartit anul trecut 15 trasee in Capitala, pe care circula 220 de microbuze. Cifra lor de afaceri pe 2002 se ridica la 120 miliarde de lei. Aproape jumatate din aceasta piata este detinuta de Allegro Maxi Taxi, restul fiind impartita intre 13 firme care detin, in medie, un parc de 10-12 microbuze fiecare. Peste 90% din aceste microbuze nu sunt de calatori, ci de marfa care au suferit unele modificari. Un microbuz modificat costa 20.000 de euro, in timp ce unul de calatori ajunge la 25.000; de aici si preferinta patronilor de firme pentru primele. Cu o licenta de executie si una de transport, ambele luate de la Primaria Municipiului Bucuresti, teoretic oricine care detine cateva microbuze poate intra intr-o astfel de afacere, fie propunand un traseu de pe care el considera ca ar putea strange ceva bani, fie licitand pentru un traseu deja existent.
Comper Iulian, proprietarul firmei Mial Trade, care detine licenta pentru linia 515, spune ca aceste microbuze nu prezinta nici un fel de pericol pentru calatori. "Majoritatea patronilor au optat pentru acest tip de microbuze datorita costurilor mai mici la achizitionare cu 4-5.000 de euro", afirma Comper, a carui firma are sase microbuze proprii si alte sase inchiriate. Cu acestea a realizat anul trecut o cifra de afaceri de doua miliarde de lei, transportand calatori de la Baneasa prin centrul Capitalei, catre Piata Resita.

"RATB ne face concurenta neloiala"
Allegro Maxi Taxi, o fosta companie de stat cumparata acum trei ani de angajati,  este cel mai mare jucator pe piata de maxi taxi din Bucuresti, cu un numar de 110 microbuze, din care 80 sunt alocate pentru Capitala, restul deservind trasee judetene si interjudetene. Allegro detine licenta pentru sase trasee, dintre care unele, cum ar fi 506 sau 511, sunt ravnite asiduu de concurenta, fiind considerate printre cele mai profitabile. "Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB) ne face concurenta neloiala numai si prin faptul ca nu urmareste cu mai multa atentie regimul incasarilor", spune Ilie Cobrescu, directorul general al Allegro Maxi Taxi si proprietarul a 30% din actiunile societatii.
"In momentul de fata, RATB incaseaza 60%, iar daca s-ar preocupa mai mult de acest aspect ne-ar creste incasarile si noua. Dar asa, unii bucuresteni prefera sa mearga cu trei autobuze ale RATB, pentru ca oricum nu platesc, decat sa se urce intr-un maxi taxi cu care ar putea ajunge mai repede si mai confortabil la destinatie. La aceasta se adauga si subventia masiva pe care o primeste regia de la primarie si banii care se pierd acolo". Allegro a terminat anul trecut cu o cifra de afaceri de 30,2 miliarde de lei si un profit net de 3,5 miliarde de lei.
Evaziunea fiscala se intalneste la multi operatori ai caror soferi, care sunt in acelasi timp si incasatori, "uita" sa mai taie bilete. In medie, un microbuz care circula pe o linie de maxi taxi "strange" intr-o zi 1,5-1,8 milioane de lei/zi. "Pana anul trecut, biletele se puteau face la orice tiparnita si nimeni nu avea nici un fel de control asupra incasarilor. De anul trecut, Ministerul Finantelor Publice a dat o plaja de numere pentru bilete, iar eu trebuie sa ma inregistrez in contabilitate cu veniturile respective", spune Cobrescu.
Din cauza problemelor financiare, RATB a renuntat din aceasta luna la unele trasee din zonele limitrofe ale Bucurestiului, care au fost atribuite firmelor private. "O luna de zile circulam experimental si la acelasi pret pe care il avea RATB pe traseul catre judetul Ilfov si vom demonstra ca la aceleasi preturi cu regia de stat nu vom avea nevoie de subventie", spune Ilie Cobrescu.
El sustine ca s-ar incumeta chiar sa cumpere autobuze in leasing cu care sa deserveasca unele linii ale RATB, in conditiile in care legislatia ar fi mai ferma cu "piratii" si ar proteja investitorii autohtoni: "Eu platesc bani pentru licente si alte taxe catre autoritati, care ar trebui sa imi asigure desfasurarea normala a activitatii pe un traseu castigat in urma unei licitatii, nu sa ma lupt singur cu cei care fac aceasta activitate ilegal".