• Leu / EUR4.8026
  • Leu / GBP5.7406
  • Leu / USD4.4462
Afaceri de la zero

O familie din Galaţi face 1,5 mil. € din brânzeturi şi preparate din carne sub brandul Zimbria

28.09.2015, 00:00 Autor: Greta Bogdan

Familia Verdeşi din Galaţi a pus acum zece ani bazele unui business în domeniul preparatelor din carne şi al brânzeturilor fabricate în mod tradiţional sub brandul Zimbria, preluând reţetele vechi de zeci de ani de la oamenii locului. Afacerea soţilor Verdeşi a ajuns la 60 de angajaţi în producţie şi vânzări şi la afaceri de 1,5 milioane de euro anul trecut.

„Ideea înfiinţării acestui brand s-a născut după ce noi începuserăm să producem nişte specialităţi pe care nu aveam cum să le comercializăm decât sub o formă tradiţională. Nu suntem de acord cu ambalajele, mi se pare că nu se potrivesc atunci când ai de-a face cu un produs autohton“ a spus Marius Verdeşi pentru ZF.

Marius şi Maria Verdeşi s-au implicat, alături de familiile lor, în comercializarea şi distribuirea produselor din carne şi lapte, provenite de la o fermă proprie situată la 30 de kilometri de Galaţi, care se întinde pe 6 hectare de teren.

Soţii Verdeşi au început acest business în 2005, însă primul magazin sub brandul Zimbria din Galaţi a fost deschis mai târziu, în 2008. Ulterior, antreprenorii s-au extins şi în Capitală, iar în prezent deţin şase unităţi, două în Galaţi, respectiv în Brăila şi patru în Bucureşti. Toate magazinele se află pe spaţii închiriate. 

„Iniţial am produs brânzeturi şi pastramă, iar pe măsură ce ne-am specializat am început să ne lărgim şi gama de produse“. Din portofoliul de produse Zimbria fac parte produsele tradiţionale, vânătoreşti, brânza de Covurlui şi alte specialităţi din porc, vită şi oaie.

Marius Verdeşi spune că cele mai mari vânzări vin de la clienţii din Capitală, însă şi cei din Galaţi sunt la fel de interesaţi de brânzeturile, pastrama şi salamurile preparate fără conservanţi sau vreun fel de aditivi.  „Ceea ce facem noi nu este cu nimic diferit faţă de ceea ce se făcea acum câteva sute de ani. Sărăm carnea, o condimentăm şi o coacem cu lemn. Toate procesele se desfăşoară manual“, mai spune Marius Verdeşi.

Antreprenorii spun că în ultimii ani clienţii au devenit din ce în ce mai exigenţi, din cauza tipurilor de bucătării internaţionale prezente în număr mare pe piaţa locală. Cu toate astea, ei şi-au format o clientelă fidelă. Printre cei care revin în magazinele Zimbria sunt familiile care vor să cumpere preparate naturale pentru copiii lor.

În medie, în magazinele Zimbria intră zilnic între 100 şi 150 de clienţi.

Numele brandului, Zimbria, vine din dorinţa antreprenorilor de a reconstitui un ţinut care a existat acum câteva sute de ani în urmă. „La un moment dat simţeam nevoia de o identitate, iar trecutul recent nu ne inspira pentru că era legat de perioada comunistă. Oraşul avea o tradiţie cu fabrici de salamuri, pastrame, de comerţul cu turcii din portul Galaţi“.

Pentru produsele din vânat, antreprenorii lucrează cu alţi producători care le furnizează materia primă pe care o prelucrează ulterior după reţetele proprii. „Cele mai scumpe produse sunt cele din vânat. Pentru o friptură de acest fel, un client poate plăti şi 100 de lei, în funcţie de preţul de producător“.

Marius Verdeşi spune că într-un astfel de business, în domeniul preparatelor tradiţionale, câştigul nu este atât de mare, în ciuda preţurilor ridicate din magazine.  „Dacă un produs este scump, noi nu avem neaparat un adaos mare. Costul de producţie este însă foarte mare. La un kilogram de produs tradiţional fabricat de noi intră aproape două kilograme de carne pentru că, faţă de sistemul industrializat noi nu injectăm produsele pentru a rezista mai mult“.

Brandul Zimbria este operat în prezent de două firme, Dru Agro şi Verdesi&Co, însă cifra de afacere a acestora nu vine doar din vânzările de preparate din carne şi brânzeturi, ci şi din celelalte afaceri ale antreprenorilor. Pe terenul situat în judeţul Galaţi, cei doi, alături de familiile lor, au o fermă de animale şi se ocupă şi de cultivarea cerealelor. Fiecare dintre aceste businessuri se susţin reciproc.

Antreprenorii participă la târguri culinare şi festivaluri internaţionale, însă susţin că nu îşi pot exporta produsele pentru că nu ar rezista condiţiilor de transport, având un termen de valabilitate de maximum zece zile, însă sunt mulţumiţi de nivelul businessului la care se află pe plan local şi nu intenţionează să renunţe la reţetele tradiţionale.

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania