Afaceri de la zero

Parcurile industriale, o investitie imobiliara in asteptarea oamenilor de afaceri

22.10.2004, 00:00 Autori: Anca Rif, ZF Transilvania , Dana Ciriperu


Scoaterea business-ului la periferia mediului urban si pastrarea oraselor pentru distractie si plimbari este o tendinta care se manifesta de mai mult timp in statele occidentale si care incepe sa prinda contur si in Romania.



Intr-un parc un investitor are batai de cap minime in ceea ce priveste infrastructura: nu are probleme cu apa, curentul, caile de acces sau cele de comunicatii. El vine, se instaleaza si plateste o chirie lunara care difera de la caz la caz Locatiile sunt fie constructii greenfield, fie foste perimetre industriale care se adapteaza la planurile urbanistice ale marilor orase. De altfel, in Occident nici nu se mai acorda autorizatii de functionare pentru societati in cadrul oraselor. In Romania, pana la aparitia parcurilor industriale, singurele locuri in care se puteau derula afaceri intr-un spatiu special amenajat erau doar zonele industriale. In ultimul timp, insa, structura acestora nu s-a ridicat la cerintele investitorilor astfel incat s-a ajus la formula parcurilor industriale.





Valoarea terenurilor, tot mai mare



La Sibiu, in cadrul Parcului Industrial Sura Mica, din suprafata de 98 de hectare, s-a promovat deja o zona pilot de 14 hectare din care s-au vandut 5,6 hectare si mai sunt negocieri pentru alte doua hectare. Valoarea terenului este de 6,5 euro/mp, din care 0,7 euro reprezinta pretul terenului verde scos din circuitul agricol si 5,6 euro pretul pentru utilitatile care vor fi amplasate la "poarta" parcelelor.



La Cluj, in cadrul parcului industrial Tetarom, pretul de vanzare al terenului se va situa intre 10 euro/mp si 50 euro/mp, in functie de amplasarea in interiorul parcului. In acest moment terenul din zona investitiei Phare nu poate fi vandut fara acordul Ministerului Integrarii Europene si a Delegatiei Comisiei Europene in Romania. "Legislatia romaneasca cu privire la investitiile in parcuri industriale este favorabila. In plus, Romania este a doua piata ca potential din Europa Centrala si de Est", spune Viorel Gavrea, directot Tetarom. Cele 27 de hectare disponibile sunt oferite in sistem "greenfield", cu toate utilitatile la dispozitia investitorilor. Terenul a fost scos din circuitul agricol in anul 2001, fiind proprietatea judetului Cluj. Printr-o hotarare a Consiliului Judetean Cluj, spatiul a fost atribuit in administrarea Tetarom, cu destinatia parc industrial. Firma austriaca Alpine Mayreder Bau Gmbh este antreprenorul general care a executat lucrarile la acest parc. "Pana la finalizarea si receptia lucrarilor pe acest teren nu se pot incheia contracte cu potentiali investitori. Firma noastra a desfasurat o ampla campanie de marketing pentru atragerea investitorilor", a mai spus Gavrea.



Terenul destinat investitiei de "Parc Industrial Timisoara" va avea o suprafata de 18,37 hectare aflate in proprietatea Consiliului Judetean Timis. "Tendinta investitiilor in zona Timisoara, din ultimii 10 ani, se inscrie intr-o dinamica ascendenta, iar cererea de spatii pentru desfasurarea activitatilor productive si de servicii este in crestere, in raport cu oferta existenta si cu reperele de calitate", spune Dan Strungariu, reprezentant al Adetim. El subliniaza ca ideea de a dezvolta o infrastructura de sprijin a afacerilor s-a nascut din dorinta de a imbunatati oferta locala de amplasamente pentru noi activitati industriale.La inceput au fost construite un pavilion de servicii si o cladire pentru service auto, destinata asigurarii de servicii minime de interventie pentru transportatorii rutieri. Alaturi de aceste constructii, din suprafata parcului, 2 hectare vor fi oferite spre vanzare firmelor interesate, iar un lot de 25 de parcele de teren cu suprafete individuale cuprinse intre 700 mp si 9.000 mp va fi concesionat la un pret minim de 4 euro pe metru patrat.





Vantul investitiilor sufla dinspre Nord-Vest



La Satu-Mare se afla unul dintre cele mai mari parcuri industriale din nordul tarii. Terenul are o suprafata de aproape 70 de hectare si dispune de toate facilitatile urbane: drumuri, electricitate, gaz, apa, canalizare, telecomunicatii. Zona industriala va avea ca rezultat 17 noi obiective industriale si 5.000 de locuri de munca. Intreaga suprafata este impartita in 18 parcele, cu dimensiuni intre 1,25 de hectare si 6,9 hectare.



Lucrarile de constructii si cele electrice la parcul industrial din Satu-Mare vor fi finalizate in decembrie anul acesta. Pana in prezent s-a executat aproximtiv 70% din valoarea totala a lucrarilor, ceea ce inseamna o investitie de peste 4 milioane de euro. Proiectul Parc Industrial Sud face parte din acelasi program Phare 2000 si urmareste dezvoltarea infrastructurii pentru sustinerea investitiilor locale intr-un teren care va fi vandut sau acordat investitorilor capabili sa dezvolte o afacere in Satu Mare. ?Este raspunsul pe care noi il oferim investitorilor interesati de avantajele generate de pozitionarea geografica, de conditiile economice si de forta de munca tanara", declara un reprezentant al Primariei din Satu-Mare. Aproximativ 70% din costul total al proiectului provine din fonduri nerambursabile. Prin programul Phare 2000, proiectul P.I.S. din Satu-Mare a beneficiat de patru milioane de euro.



Apropierea de cele doua puncte de trecere a frontierei, cu trafic de marfa (Petea-Ungaria-Uniunea Europeana si Halmeu-Ucraina-Polonia) sunt cele mai importante atuuri pe care le prezinta parcul din Satu-Mare. Aeroportul, drumurile nationale, soselele de acces sunt alte elemente pe care se bazeaza municipalitatea pentru atragerea de investitii in aceasta locatie. Efectele realizarii proiectului vor fi scaderea somajului si reducerea migratiei fortei de munca spre regiuni mai dezvoltate, aceasta reprezintand o oportunitate atat pentru judetele regiunii Nord-Vest cat si pentru judetele limitrofe. "Pe termen lung, va deveni o alternativa industriala viabila, prin incurajarea dezvoltarii pe plan local si regional a afacerilor din domeniul industriei si serviciilor, ceea ce va determina crearea unui numar semnificativ de noi locuri de munca", spune reprezentantul primariei satmarene.



In Parcul industrial sud din Satu-Mare se vor putea produce ansamble, subansamble si piese pentru industria auto, produse electronice, se vor putea desfasura activitati privind constructia de masini, industria usoara si industria mobilei, dar si sectorul IT, telecomunicatii si electronica. "Proiectul urmareste impulsionarea unei industrii cu perspective de dezvoltare pe termen mediu si lung, care sa reprezinte o alternativa viabila la industriile traditionale, poluante si consumatoare de resurse, avand totodata si un impact social major", spune reprezentantul Primariei din Satu-Mare.





Cine sunt principalii investitori



In prezent, in Romania functioneaza 37 de parcuri industriale. Analistii apreciaza ca nu toate se vor dezvolta in acelasi ritm si ca vor exista parcuri industriale care vor atrage mai multe investitii straine si altele care nu vor reusi decat sa rezolve intr-o oarecare masura problemele sociale locale, dar totul depinde de amplasamentul fiecarui parc.





Nemtii prefera Sibiul



Un numar de sase companii straine si-au anuntat intentia de a realiza investitii de aproape 15 milioane de euro in cadrul parcului industrial Sura Mica, Sibiu. Compania Rehau intentioneaza sa construiasca o fabrica de mase plastice, tevi si profile de PVC, investitia initiala ridicandu-se la 6,7 milioane de euro. Un alt investitor este firma franceza SNR Roulements care are un plan investitional de cinci milioane de euro pentru realizarea unei unitati de producere a rulmentilor. Printre investitorii care doresc sa se stabileasca in parcul industrial Sura Mica se numara si compania poloneza Porta, care vrea sa produca usi, precum si firma Union din Germania, care intentioneaza sa produca accesorii pentru industria usoara. "Noi am prevazut 19 locatii mari, dar cred ca in zece ani in parcul industrial Sura Mica numarul societatilor care vor functiona aici va trece de 30", a spus Stefan Soiman, directorul executiv al Parcului Industrial Sura Mica. De altfel, idealul pentru un administrator de parc industrial este sa concesioneze suprafete mari, deci sa aiba un numar mic de chiriasi.



Companiile Transeuro Romania, Pan Food SRL, Mainetti Romania si Matzeast au cumparat deja parcele de teren in Parcul Industrial Sura Mica din Sibiu. Firmele activeaza in domeniul transportului auto, industriei alimentare, prelucrarii de mase plastice si industriei textile. "Suntem in faza de finalizare a documentatiei de autorizare pentru inceperea constructiilor. Anul viitor vom construi un drum de acces de 600 de metri patrati spre primele parcele cumparate si vom completa infrastructura", spune Stefan Soiman,





Avantajele concurentiale ale Clujului



Firma Ruwel AG din Germania si-a anuntat intentia de a investi 80 de milioane de euro pentru producerea de circuite integrate de inalta tehnologie la Cluj, primele parcele Parcul Industrial din Cluj-Napoca fiind oferite firmei germane care va construi o unitate de productie de 15.000 mp. In urma unei investitii Phare de peste 5 milioane de euro, Parcul Industrial Tetarom din Cluj-Napoca va deveni functional din luna noiembrie a acestui an. Proiectul a fost initiat in anul 2000 si a insemnat o investitie totala de aproximativ 11 milioane de euro, dintre care cinci milioane de euro provin din proiectul Phare, 3,5 milioane din fonduri europene, 1,5 din resurse guvernamentale si 1 milion de euro din fonduri judetene.



Pe cele 27 de hectare de teren se pot desfasura activitati nepoluante din domeniile IT, electronica, electrotehnica, electrocasnice, audio-video, mecatronica, automatica sau industrie auto. "Atragerea de investitori in Cluj si cu precadere in Parcul Industrial Tetarom nu este o misiune usoara. Proiectia in timp a proiectului cu finantare Phare, vizeaza un plan de ocupare al terenului pana in anul 2015. Noi speram ca acest lucru se va intampla mult mai repede, avand in vedere numeroasele contacte stabilite cu potentialii investitori", explica Viorel Gavrea. El subliniaza si avantajele concurentiale pe care le are Clujul in peisajul oraselor din Transilvania. "Amplasarea geografica, traditia universitara, calificarea fortei de munca sunt aspecte demne de luat in seama. Somajul este inca destul de ridicat, mana de lucru este foarte ieftina comparativ cu alte zone ale Romaniei, exista un aeroport international, iar in cativa ani orasul se va conecta la autostrada", este de parere Gavrea, care indica la capitolul dezavantaje: birocratia excesiva, cadrul legislativ instabil si imprevizibilitatea pietei romanesti.



Primaria Timisoara si Consiliul Judetean Timis, fiecare cu parcul lui



In Timisoara exista deja doua parcuri industriale, unul aflat in administrarea Consiliului Judetean iar celalalt in administrarea Primariei. "Proiectul a fost demarat in scopul intaririi competitivitatii intreprinzatorilor si investitorilor interni si externi. Aceasta se va realiza printr-un acces imbunatatit la tehnologii, servicii, piete si informatii, ceea ce se va concretiza in activitati productive generatoare de produse cu valoare adaugata mare. De asemenea, s-a urmarit asigurarea cresterii numarului de locuri de munca in conditiile in care judetul Timis se confrunta cu o migratie a fortei de munca din interiorul tarii spre vestul acesteia, respectiv municipiul Timisoara", explica Dan Strungariu. Proiectul va genera 1.000 de noi locuri de munca/an in activitati de productie din domeniile IT&C, industrie de masini si echipamente, industria mijloacelor de transport, precum si productie de roboti industriali sau mecanica fina", este de parere Strungariu.
transilvania@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania