Poate, totusi, ne intalnim diseara in pasaj

Nu, nu e vorba de acele spatii inguste si linistite dintre doua strazi vechi, pe unde masina nu trece, acoperite cu vitralii si populate cu cafenele, ci de pasajele pietonale subterane, constructii utilitare menite sa descongestioneze circulatia in anumite zone din Capitala epocii socialiste.
Imediat dupa 1989, cu aceste pasaje, prin excelenta locuri cu vad comercial mare, s-a intamplat la fel ca si cu gurile de metrou: s-au umplut de tarabe, devenind un soi de centre de comert subteran, la propriu si la figurat. Ulterior, in functie de planurile primariei, dar si de incapatanarea intreprinzatorilor de a obtine spatii in unul sau altul dintre pasajele respective, genul de afaceri practicate in fiecare din acestea s-a omogenizat intr-o oarecare masura cu acela predominant in zonele invecinate de la suprafata. De aici si diferenta izbitoare de atmosfera si de civilizatie dintre ele: nu se poate vorbi nici pe departe in Bucuresti de vreun specific al afacerilor din pasaje, fata de cele de pe strada.
Daca ai fost cumva in centrul vechi al Capitalei si vii dinspre strada Lipscani, atunci trecerea spre Sf. Gheorghe prin pasajul din apropiere ti se va parea o continuare, cu aceeasi atmosfera, a zonei vecine cu cladiri vechi gata-gata sa cada. Tarabele si expresiile comerciantilor de atragere a clientilor - "Hai sa-ti dau un trening mai ieftin, ca poate ai copii si vine scoala" sau "Avem bureti de baie la zece mii" sunt aceleasi ca pe Lipscani. Cei zece comercianti cu masute din pasaj nu au nici un fel de autorizatie de la Primarie sau de la firma care se ocupa de pasaj ("Ce chirie? Platim impozit la stat, nu-i destul?") si sunt "victimele" primarului general Traian Basescu, care le-a demolat chioscurile amplasate ilegal in zonele din apropiere. "Luam amenzi in fiecare zi, mergem mereu in pierdere, dar nu se desfiinteaza, pentru ca din asta traim. Nu putem face altceva. Uneori merge, de cele mai multe ori nu. Vindem o pereche-doua de papuci pe zi", afirma o vanzatoare care abia se vede din multimea de rochii, treninguri si bluze ieftine. Momentan, comerciantii s-au refugiat in pasaj din cauza caldurii, dar recunosc ca nu stau mereu aici si ca isi aseaza masuta unde cred ei ca este vad mai bun. "Inainte sa ne demoleze am avut taraba la Universitate, apoi la Banca Religiilor, la Unirii. Acum stam pe unde apucam. Politistii ne fugaresc mereu. Din magari am ajuns cai de curse. Cam 80% pierdem, dar castigam ceva, ca sa punem pe masa o paine", zice Geanina Georgescu, care are in pasaj o masuta cu ciorapi de dama si genti.Pasajul Lipscani este dat de Primarie spre administrare firmei Andros SRL, dar acum patronul firmei e plecat in concediu in strainatate. Prezenta comerciantilor ambulanti este un avantaj, daca se poate spune asa: datorita lor, trecatorii nu mai vad in toata nuditatea lor peretii murdari, gaurile si mizeria de nedescris de aici. Peretii, acoperiti cu placi mici de faianta galbena, neschimbate din anii ’70, sunt din loc in loc impestritati cu grafitti indescifrabile, in varii culori, si cu tot felul de anunturi lipite - unele mai sus, ca sa nu poata fi rupte: un fel de mica publicitate, firme sau persoane care repara frigidere si congelatoare, persoane care executa renovari si zugraveli, reclama la site-uri de Internet si scoli de karate. Unele anunturi insa sunt deja rupte si nu poti sa-ti dai seama daca concertul de hip-hop anuntat a avut sau nu loc.

Ei ne gonesc clientii
Pasajul e luminat destul de slab de neon si de la magazinele de pe partea stanga, cum vii dinspre Lipscani. Aceste magazine, a caror pustietate contrasteaza enorm cu zumzetul tarabelor intesate de vizavi, vand rochii si accesorii de nunta, produse IT, invitatii de nunta, produse si cosmetice naturiste sau ziare. Cu totii sunt nemultumiti de "vecinii" de pasaj, in principal pentru ca din cauza lor pierd clienti, care prefera sa traverseze pe la suprafata, ca sa evite atmosfera de acolo. Cei mai multi considera ca firma care se ocupa de pasaj sau Primaria ar trebui sa asigure paza si sa elimine aceste forme de comert, asa cum s-a intamplat in alte pasaje din Capitala.Laboratorul Andreas Foto este in pasaj de aproape trei ani de zile. Ioan Boca, operator foto, afirma ca la inceput a mers mai prost, dar apoi, incet-incet, vanzarile au crescut. "In general, cresc vanzarile dupa sarbatorile de iarna si in perioada iulie-august. Cat despre cei de vizavi, strica fata aici. Nu-mi place deloc genul acesta de comert balcanic", afirma Boca.Magazinul de produse si cosmetice naturiste functioneaza intr-un stand destul de  mic. Mare parte a spatiului este alocata expunerii produselor. In rest, abia daca mai au loc vanzatoarea si unu-doi clienti. Vanzatoarea magazinului afirma ca lucreaza aici de doar doua saptamani si ca vanzarile merg foarte prost. "Aglomeratie este, vine lumea se uita, sunt curiosi, vor sa piarda timpul, dar nu cumpara foarte multi. Am zile cand fac cate 300.000 de lei, altele cand vand de 1,3 milioane de lei. Sambetele in jur de 200.000-300.000 de lei".Singurul magazin ai caror patroni sunt multumiti este cel al firmei BOD Design, care produce si comercializeaza invitatii de nunta. "Cred ca suntem singura firma din Bucuresti specializata in asa ceva si avem mereu clienti. La inceput, in 2000, am avut un stand mai mic, acolo unde sunt acum ziarele, iar apoi ne-am extins pentru ca a mers afacerea", afirma Daniela Chitu, sotia patronului. De obicei, cele mai bune perioade pentru afacere sunt mai-septembrie, iar noiembrie si decembrie sunt luni moarte. Zilnic, in lunile bune, singurul magazin al firmei are vanzari intre 15 si 25 de milioane de lei.

Prea multa mancare in zona
Un alt pasaj folosit drept refugiu pentru comerciantii demolati de Traian Basescu este cel de la Piata Presei Libere. Aici insa ei functioneaza legal. Chiar daca acum platesc o chirie de 150 de dolari pe stand, de doua, chiar de trei ori mai mare fata de ceea ce plateau inainte pentru o taraba sau un chiosc amplasate in aceeasi zona, dar la suprafata, sunt multumiti acum ca au un loc unde sa-si desfasoare legal activitatea, desi castigul nu prea se arata de cele mai multe ori.Daca intri in pasaj pe partea dinspre Romexpo sau statiile de tramvai, nu vezi decat baruri si barulete, mese si scaune scoase afara. Poate prea multe pe metru patrat. Chiar si magazinele care nu sunt baruri au scos pe culoar masute si scaune din plastic. Cei care le ocupa insa nu sunt deloc clienti, ci insisi vanzatorii. Dintre toate barurile, doar doua arata mai civilizat. Unul este obsedant de albastru - mocheta, scaune, mese, lumina, toate sunt albastre. Nu are insa nici un client. Cel de-al doilea are cativa clienti. Apartine firmei Express SRL, care are si standul de jocuri mecanice. De fapt, la jocuri sunt cei mai multi clienti. "Pana sa ne demoleze functionam deasupra si apoi ne-am mutat aici. De obicei, iarna merge putin mai bine si dupa ce incep scolile si facultatile. Vara nu prea merge, lumea vrea la terasa, nu vine la noi. Jocurile merg mai bine ca barul. Au fost si clienti care au castigat aici si zece milioane si 30 de milioane de lei. In pasaj, deja fiecare are clientii lui. Sunt persoane care vin si consuma numai la mine, altii care se duc la vecinul", spune Carmen, vanzatoarea barului.Patiseria din pasaj care ocupa trei standuri este unul dintre cei mai vechi chiriasi. Chiar daca toata lumea crede ca afacerea merge struna, patronul nu e de aceeasi parere. Iulian Crudu spune ca nu mai merge de cand au aparut si altii care vand produse alimentare si, mai ales, de cand la suprafata sunt persoane care vand covrigi. "Chiar daca la mine un pateu este 4.000 de lei, mai bine cumpara un covrig cu doar 2.000 de lei. Intotdeauna preturile mele au fost mult sub pretul celorlalte firme de profil, dar castigam prin rulaj. Acum insa vanzarile au scazut si daca as mari pretul ar scadea si mai mult".Iulian Crudu a inceput aceasta afacere cu bani imprumutati de la parinti, iar cu banii castigati in primii ani a platit utilajele pe care le achizitionase in leasing.  "Vanzarile au inceput sa scada acum doi ani de zile si nu stiu cat o sa mai stau pe aici. Pana acum aliniam preturile la cele de pe piata, cu cate o mie-doua de lei mai putin, dar acum nu mai pot face lucrul asta. E prea multa mancare in zona. Eu ma pot adapta pietei, dar sa stiu ca vand si ca am rulaj".

De ce au fugit femeile
La cativa pasi de patiserie este o crama care, comparativ cu restul magazinelor din pasaj, pare eleganta. Apartine firmei Mondovin si a fost deschisa recent.  Aici se vinde si vin vrac, dar si vin la sticla. "Nu vindem prea mult, pentru ca nu stie lumea ca suntem aici si nici nu este prea mare circulatie. Este destul de pustiu, poate si pentru ca este perioada de concedii si lumea este in vacanta. Sunt zile cand suntem numai noi", afirma vanzatoarea.Alaturi, patroana de la Mirvana Co SRL afirma ca in ultimii ani, din cauza marilor centre comerciale, comertul de pravalie, in cazul de fata de pasaj, este paralizat. "Oamenii nu mai au timp sa mearga prin oras. Se duc la mall sau la supermarket si cumpara tot ce le trebuie", conchide Ivanca Truta.Mirvana Co functioneaza in pasaj de un an de zile si la inceput a fost un stand numai cu imbracaminte. Dar pentru ca vanzarile nu mergeau deloc, imbracamintea a fost exilata intr-un colt, pentru a face loc produselor alimentare si bauturilor racoritoare. "Poate ca femeile ar mai cumpara ceva de imbracat, dar cand vad atatea mese de jur imprejur si atatea fete dubioase, le piere cheful sa mai probeze. Se lasa pagubase. Unele nici nu mai trec prin pasaj. Ar trebui sa fie ridicate mesele acestea din jur".Perioadele cele mai bune pentru vanzari sunt martie-iulie si toamna. "Bine nu prea merge. Nu mi-am permis sa-mi angajez o vanzatoare. Abia daca imi acopar cheltuielile. Preturile conteaza cel mai mult - trebuie sa fie cat mai mici".Spre deosebire insa de Pasajul Lipscani, aici e mai curat si sunt si agenti de paza. Exista chiar si o toaleta. Cu toate acestea, lumina slaba si atmosfera sumbra nu prea te imbie sa treci pe aici.

Pana prin 1994 a mers bine
Firma care se ocupa de pasaj inca din 1992 este Trax Investitii si Servicii SRL. "Contractul cu Primaria este pana in 2017 si noi asiguram si paza si curatenia pasajului, desi in mod normal acestea intra in atributiile Primariei", explica Traian Magda, unul dintre asociatii firmei.Dupa cum spune el, pasajul nu era functional cand a fost preluat si nu se putea trece deloc pe acolo, din cauza mizeriei. Firma a renovat pasajul si a construit 30 de magazine a cate 15 metri patrati fiecare. Investitia initiala a fost de peste 60.000 de dolari, bani care au fost recuperati in primii ani de functionare. "Pana prin 1994 afacerea a mers foarte bine. La sfarsitul anului luam fiecare asociat in jur de 10-15.000 de dolari din dividende. Acum suntem in pierdere, scoatem bani din buzunar ca sa sustinem afacerea, pentru ca speram ca va merge din nou", explica Magda.La ora actuala, spatiile comerciale ale pasajului sunt ocupate cam jumatate. Au fost perioade mai bune, dar si mai slabe, cand in pasaj bate vantul. In vremurile bune, isi aminteste Magda, toate spatiile erau ocupate si erau si firme care erau inscrise pe liste de asteptare. "Acum, cel mai bine merg magazinele care comercializeaza produse alimentare. Foarte multe magazine s-au desfiintat sau toti trec la servicii. Patiseria merge cel mai bine, este mereu coada. Chiar si atunci cand nu merge bine, la ei merge bine".De prin 1995, activitatea a inceput sa scada treptat. Prin 1998, Trax Investitii si Servicii a vrut sa demoleze si sa construiasca totul de la capat. "Am contactat o firma greceasca si am facut proiectul viitoarei constructii, care urma sa aiba doua etaje, cu lifturi la toate gurile de intrare. Proiectul a costat 200.000 de dolari, dar nu s-a finalizat pentru ca nu am primit nici o garantie de la Primarie. Investitia urma sa fie de 2,5 milioane de dolari, iar firma greceasca nu a vrut sa riste si sa investeasca intr-o constructie provizorie".Vanzarile merg mai bine atunci cand la Romexpo este organizat cate un targ. Firma a fost nevoita sa scada chiria, pentru ca altfel firmele chiriase nu pot face fata cheltuielilor. La cele care au inchiriate mai multe spatii se fac si reduceri. "Avem si noi cheltuieli foarte mari. Lunar, paza ne costa 15 milioane, gunoiul 15 milioane de lei, curentul 30 de milioane de lei. Chiria la Primarie este de peste 60 de milioane de lei pe trei luni".

Un hamburger cu aer conditionat
Amplasat in zona kilometrului 1 al Capitalei, Pasajul Universitatii este unul dintre cele mai circulate zone din oras. Scarile rulante nu merg insa si pe masura ce cobori simti aceeasi caldura ca afara. Nici o urma de racoare. Aer conditionat exista numai in incinta restaurantelor deschise de lanturile de fast-food care au inchiriat spatii aici - McDonald’s, Gregory’s, Bonjour; mijlocul pasajului e ocupat de ele si locul e in permanenta plin. Pe langa acestea, sunt si magazine de decoratiuni, cosmetice, IT, cafenele, librarii si un anticariat, toate amenajate elegant. In fine, trecatorul n-are a se plange vreodata de intuneric cand trece pe aici, mai ales ca peretii sunt plini de reclame, care de care mai colorate si mai luminoase.Magazinul de cosmetice al firmei Laribo Impex comercializeaza pe langa produsele cosmetice si produse alimentare, tigari, tigarete si trabucuri. "Avem un contract de asociere cu firma Di Apollo si platim o chirie destul de mare. Nu merge chiar foarte bine si pe langa cosmetice a trebuit sa comercializam si alte produse. Numai din cosmetice nu puteam trai", explica Maria Mihai, directoarea firmei. Perioada cea mai buna pentru vanzari este octombrie-martie, iar restul anului este foarte greu. "Din 1996 de cand suntem aici, 2001 a fost cel mai prost an", apreciaza Mihai.La intrarea spre metrou sunt plasate un fotomat - prezenta familiara in Pasajul Universitatii inca dinainte de 1989 - si un aparat de unde pentru numai 69.000 de lei poti obtine pe loc 30 de carti de vizita. Cea care se ocupa de ambele masinarii spune insa ca nu prea are cereri multe - doar la fotografii are activitate mai mare, atunci cand se fac inscrieri la scoli si facultati.Mai optimisti sunt cei de la firma de optica medicala Optistar, care are magazin in pasaj de vreo cinci ani. "Suntem pe al treilea loc intre magazinele din Bucuresti ca vanzari - cred ca si datorita amplasamentului, fiindca pe aici circula multa lume", sustine vanzatoarea magazinului. In lunile bune, adica iarna si primavara, magazinul are vanzari de 60-80 de milioane de lei pe luna. "Dar totusi, aici in pasaj cel mai bine merg tot restaurantele fast-food".

Planuri mari pentru la anul
Pasajul Universitatii apartine firmei Di Apollo SRL, care are din 1993 un contract de asociere in participatiune cu Primaria Capitalei. Contractul este pe zece ani de la data la care este dat in folosinta, adica de la 20 septembrie 1995. "Din 1993 pana in 1995 am amenajat terenul. Am investit 1,5 milioane de dolari in utilaje si in constructia si amenajarea cladirii. Pasajul are 2.400 de metri, din care doar 675 ca suprafata comerciala, iar restul este pasaj pietonal. Nu avem dreptul de inchiriere, am intrat in asociere cu alte societati", explica Maria Georgescu, director general Di Apollo.Afacerile din Pasajul Universitatii merg bine, spune Georgescu, mai ales pentru ca amenajarea este la standarde europene, iar firma asigura paza, curatenia, iluminatul. "Avem probleme cu comertul stradal care incearca sa patrunda si in pasaj, dar pe care l-am eliminat. Costurile administrative sunt foarte mari, intre 7.000 si 10.000 de dolari lunar. Trebuie sa fim atenti si la intretinerea toaletei, unde vin tot felul de persoane certate cu legea".Di Apollo are aproximativ 25 de angajati care se ocupa cu intretinerea si administrarea pasajului. In general, iarna are loc o crestere a vanzarilor, iar perioada cea mai slaba este iulie-august, cand numarul celor care trec prin pasaj scade foarte mult.Firma Di Apollo a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 12 miliarde de lei, din care in jur de 60% sunt adusi de afacerea din pasajul de la Universitate. "Anul acesta ne mentinem la fel. La sase luni aveam cam sase miliarde de lei. In viitorul foarte apropiat intentionam sa cumparam spatiul, pentru ca Legea 550 de anul trecut ne permite acest lucru. Bineinteles ca vom reface totul, iar daca primim aprobari intentionam sa facem un complex care sa se extinda si la suprafata", afirma Maria Georgescu.diana.sava@zf.ro