Afaceri de la zero

Portretul intreprinzatorului roman la tinerete

12.03.2004, 00:00 Autor: Diana Sava


Judecand dupa recentul sondaj IMAS, apetitul pentru intemeierea unei afaceri proprii a crescut spectaculos in randul romanilor: la intrebarea din sondaj privind preferintele de economisire, nu mai putin de 42,6% din persoanele chestionate au raspuns ca ar vrea sa-si deschida o afacere, in vreme ce restul variantelor oferite nu atrag mai mult de 10% din optiuni fiecare, cu singura exceptie a economisirii la banca, pentru care opteaza 21,2% din subiecti.



Dar de la ce ar dori sa faca romanii cu banii lor si pana la ceea ce fac in realitate e o diferenta. Cresterea numarului celor care vor sa devina propriii lor patroni exprima mai degraba o aspiratie decat o perspectiva, nu numai din cauza obstacolelor legate de birocratie sau de lipsa capitalului, dar si din cauza faptului ca tinerii au putina incredere in "economia de piata de tip romanesc" si in adevaratele valente ale antreprenoriatului, sunt de parere reprezentantii celor cateva programe de educatie antreprenoriala pentru tineri existente la ora actuala in Romania.



"Motivul acestei usoare cresteri este chestionabila integrare a Romaniei in Uniunea Europeana si accesul pe o piata infinit mai mare decat cea actuala, in cazul in care afacerea este competitiva", explica Remus Nica, Program Manager ChiarPOTI, program de educatie antreprenoriala, care ofera tinerilor intre 18 si 30 de ani suportul informativ necesar in planificarea si inceperea unei afaceri proprii.



Stefania Popp, director executiv Junior Achievement (JA), organizatie de educatie economica si antreprenoriala, este si mai dura. "Cu tristete trebuie sa spun ca nu se poate vorbi de o crestere a dorintei romanilor/tinerilor de a incepe o afacere proprie. In cei sase ani de cand administrez acest program am observat ca programele educationale de tip <cum sa faci o afacere> sunt grele si necesita multa munca din partea cadrelor didactice si a tinerilor, deci nu sunt <atragatoare>. In plus, la noi exista o tendinta nationala de a ne apuca de lucruri simple si repede de facut", explica Popp.





Specificul capitalismului autohton



Un alt motiv este neincrederea in economia de piata romaneasca, in mecanismele ei: proprietatea, jocul cererii si al ofertei, spiritul antreprenorial. "Tinerii percep de prea multe ori companiile romanesti, antreprenoriatul 100% romanesc ca rezultat al unor conjuncturi (relatii politice, <business under the table>, companii capusa ale unor demnitari sau <fosti>, nepotisme). Istoriile de succes sanatoase ale tinerilor antreprenori sau ale oamenilor de afaceri lipsesc atat din media, cat si din bibliografiile scolare".



Nu in ultimul rand este vorba de eterna birocratie de care se loveste cine vrea sa infiinteze o companie si de dificultatea de a obtine o finantare pe baza unui plan de afaceri. Mai exact, la noi creditarea pentru start-up-uri nu prea exista, instabilitatea legislativa este proverbiala, iar facilitatile fiscale sau legislative, chiar daca sunt cateva, nu se aplica foarte bine, dupa cum spune Remus Nica. "Spre exemplu, exista HG 166/2003 privind acordarea unor facilitati fiscale studentilor care intentioneaza sa inceapa afaceri, dar e mult de parcurs pana sa beneficiezi de prevederile ei. Mai exact, in teritoriu se stiu destul de putine lucruri, exista numeroase interpretari, iar cei care ar trebui sa aiba de castigat efectiv isi pierd mai mult timpul si nervii pe drumul intre facultate si Registrul Comertului, pentru o economie de cateva milioane care de multe ori nu justifica efortul depus".





Statul da cu o mana si ia cu doua



Statul acorda anumite facilitati angajatorilor care angajeaza someri sau studenti, dar, explica Nica, pentru a beneficia de oricare dintre acestea se impun anumite restrictii si constrangeri pe care cei mai multi intreprinzatori nu le accepta. "In concluzie, statul iti ofera cu o mana, dar de cele mai multe ori iti ia cu doua. Ca sa nu mai punem la socoteala faptul ca exista voci autorizate care sustin ca aceste facilitati vor disparea intr-un orizont de timp scurt sau mediu. In plus, fiscalitatea este printre cele mai dure din Europa. In rest, totul e perfect...", spune Nica.



Programul ChiarPOTI a inceput in Romania in 2002 sub forma unui parteneriat intre Shell Group of Companies Romania si Fundatia Centrul pentru Dezvoltare Economica (CDE). De curand, si Raiffeisen Bank si compania de consultanta si audit KPMG au devenit parteneri ai programului. "Programul a fost primit cu un entuziasm greu de anticipat. Am avut peste 1.500 de tineri inscrisi la doar o luna de la lansarea programului. Pana in prezent, exista 4.000 de membri inregistrati in program, iar peste 50 dintre acestia au inceput afaceri proprii cu sprijinul nostru".



De regula, tinerii care se adreseaza programului nu au banii necesari pornirii afacerii, nu cunosc legislatia si reglementarile specifice domeniului de activitate ales, doresc sa le fie recomandati posibili parteneri de afaceri (clienti, furnizori, finantatori etc.) in special din strainatate. In plus, exista multi tineri care au deja o afacere pornita, dar dintr-un motiv sau altul ajunsa intr-un punct mort; ei solicita sfaturi in ceea ce priveste revitalizarea firmei sau reorientarea acesteia catre alte domenii.



La randul sau, JA Romania ajuta toate scolile care dezvolta programe de educatie economica pentru tineri, realizand parteneriate intre comunitatea de afaceri si cea educationala. Pana in 2002, peste 250.000 elevi si studenti romani au beneficiat de aceste programe, iar reprezentantii JAR apreciaza ca pana in 2005 cel putin un sfert din populatia scolara a Romaniei va beneficia de ele.



In 1997-1998, cand JAR a inceput promovarea programelor sale, nu exista nimic asemanator in Romania. Incet-incet tot mai multe scoli au inceput sa solicite aceste programe, iar ulterior cererile au venit si de la licee si chiar de la facultati. "La liceu exista acum chiar o disciplina curriculara numita educatie antreprenoriala (care mai trebuie insa imbunatatita), exista programe optionale cum sunt programele JA (<Compania Elev> sau <Compania Student>) sau programul austriac <Firma Exercitiu>. Mai este inca mult pana cand spiritul si litera acestor programe vor trece in spiritul tinerilor din intreaga tara deoarece sunt programe complexe, care necesita multe resurse si multa munca", explica Stefania Popp.





Cei cu facultate prefera multinationalele



Tinerii care incep o afacere proprie se bazeaza pe instinct sau pe cunostinte specializate? Nu se poate spune cu certitudine, pentru ca la noi exista ambele categorii si apartenenta la una sau la cealalta nu e asociata in mod necesar cu reusita. "Programe care sa-i invete nu sunt prea multe si nu de putine ori, costurile acestora sunt ridicate. Un alt motiv este dinamica pietei si, implicit, lipsa timpului. De cele mai multe ori scoala este <locul de munca> anterior. Cred ca cea mai buna scoala ar fi promovarea povestilor de succes si a modelelor reale, forta exemplului. Atunci ar capata mai multa incredere in starea de normalitate a unei economii de piata reale", crede Popp.



Spre deosebire de Romania, in SUA antreprenoriatul este la loc de cinste ca obiect de studiu scolar, astfel de notiuni invatandu-se din gradinita (programele JA sunt urmate de la 6 la 22 de ani), iar mass-media prezinta mereu exemple despre cum se fac banii adevarati. "In Marea Britanie exista un interes mare al guvernului pentru aceste programe, iar bugetele Junior Achievement-Young Entreprise ating milioane de lire, contributia banilor publici fiind majoritara. Programele JA-YE au succes in toate tarile foste comuniste, dar, ca si la noi, contributia este majoritar privata".



Remus Nica afirma ca, indiferent de tara, majoritatea celor care incep business-uri proprii nu au studii superioare. In SUA, de exemplu, doar in jur de 10% dintre intreprinzatori au studii superioare. "In Romania procentul este ceva mai mare, dar e vorba tot de o minoritate. Explicatia este ca aceia care urmeaza o facultate si cu atat mai mult studii postuniversitare au ca target in cariera atingerea unei pozitii bune intr-o multinationala, mai degraba decat pornirea unei afaceri. Ca exemplu, dintre cei inscrisi in program aproximativ 40% au absolvit o facultate, dar numai 5% au studii postuniversitare".



Daca ar fi sa facem o lista de calitati necesare tanarului care doreste sa devina propriul sau patron, atunci acesta ar trebui neaparat sa aiba neaparat curaj, optimism, realism, perseverenta in a-si urmari visul, sa fie dispus sa munceasca mult mai mult de 8 ore/zi, cel putin la inceput. In plus, trebuie sa stie sa-si aleaga colaboratorii/angajatii, sa cunoasca piata pe care urmeaza sa intre, sa fie sau sa devina un bun specialist in acel domeniu. Este preferabil ca acesta sa-si elaboreze un plan de afaceri scris, nu neaparat pentru banci sau finantatori, dar in special pentru el insusi, ca instrument de raportare si control si, nu in ultimul rand, sa aiba resursele (inclusiv financiare) necesare sau abilitatea de a le atrage de la altii.





E de doua ori mai greu decat crezi



Pot fi date foarte multe exemple de tineri care au reusit, si in egala masura si de tineri care, o data confruntati cu probleme si obstacole, s-au dat batuti. Acestia din urma, spune Nica, au vrut in general sa inceapa o afacere in domenii care presupun costuri initiale mari (industrie, transporturi, ecologie etc.) si pentru care se obtin foarte greu finantari.



Majoritatea celor care au intrat in afaceri afirma ca la inceput a fost ideea si ca abia apoi au facut rost de bani - fie i-au economisit, fie i-au luat de la parinti, fie au obtinut cu greu diferite finantari.



Marius Mihalca, de 24 de ani, care a infiintat firma Pyramid Software, de productie de soft personalizat, spune ca la inceput a avut de luptat cu lipsa de incredere din partea clientilor, lipsa de imagine, lipsa de bani pentru a le compensa pe primele doua, la care s-a adaugat si lipsa de experienta. "Daca cineva vrea sa inceapa o afacere, sa se gandesca de doua ori, sa isi inchipuie cat va fi de greu. In realitate, este de doua ori mai greu decat isi inchipuie. In momentul de fata, noi suntem <pe val>, totul merge bine. Tocmai lansam un nou produs, iar numarul angajatilor este in continua crestere", spune Mihalca.



Pentru a infiinta Qwerty Design, firma de creare si administrare de site-uri web si design pentru materiale publicitare, Carmen Chitoescu, de 24 de ani, a avut nevoie de 3.000 de euro, bani pe care i-a luat de la parinti. "Eu m-am lovit de birocratie si de lipsa de fonduri pentru inceperea de noi afaceri, dar nu regret ca am facut acest pas. Trebuie sa lupti, sa fii consecvent si sa ai rabdare, pentru ca succesele vor veni, chiar daca nu usor. E mai bine sa fii propriul tau patron decat sa lucrezi pentru altul".





Stim noi ca tinerii sunt neseriosi



Bogdan Alexandru Boza, de 23 de ani, a deschis o fabricuta de mobilier avangardist din sticla, metal si lemn, Mobilexglass. La inceput a fost ideea, iar rezultatul incercarilor sale de a obtine fonduri de la stat a fost nul. "Desi avem un plan de afaceri bine pus la punct, un buget fundamentat si pertinent, motivatia a fost puerila si m-a lasat perplex: nu aveam activitate mai mare de sase luni! Si acum avem nevoie de un credit de 40.000 de euro pe care am reusi, potrivit estimarilor, sa-l rambursam in trei ani de zile".



In afara problemelor cu obtinerea banilor, o alta a fost atitudinea furnizorilor de materii prime, care au avut "o atitudine ignoranta si persiflanta, din cauza mentalitatii ca tinerii sunt neseriosi", dupa cum spune Boza.



Desi afacerea lui se afla inca intr-un stadiu incipient, principalul avantaj il constituie oamenii bine pregatiti, principala oportunitate este intentia unui producator italian de mobilier de a incheia cu firma un contract de outsourcing, iar principala amenintare este lichiditatea insuficienta, dupa cum spune tanarul intreprinzator.



Daca inainte ar fi avut banii, Alexandru Boza spune ca, din doua motive - pentru ca este din Galati si pentru ca a terminat un liceu cu profil informatic - ar fi fost poate tentat sa infiinteze o firma de soft in parcul tehnologic nou creat in Galati. "Daca vrei sa deschizi o afacere, trebuie sa te inarmezi cu mult curaj si tenacitate, sa fii increzator in propriile conceptii si idei, sa nu te lasi descurajat de clisee de genul <experienta> sau <stabilitate> si sa fii perseverent in atingerea scopului pe care ti l-ai propus".





Controalele si atentiile de rigoare



Mihaela Chima are 27 de ani si este din Constanta. Ea a avut mai intai banii si apoi ideea de afacere. Initial a vrut sa deschida o florarie, dar cum nu stia prea multe despre acest domeniu, a renuntat si s-a hotarat la un salon de coafura, cosmetica si ingrijire corporala, Mina Spa Center.



Pentru inceperea afacerii a avut nevoie de 5.000 de dolari. "Probleme am avut cu lipsa de informare, cu controalele care au venit chiar a doua zi de la deschidere (si atentiile de rigoare), cu alegerea echipei - este greu sa gasesti persoane care sa aiba aceeasi parere cu tine despre ceea ce inseamna sa faci bani si ce inseamna clientul firmei tale".



Afacerea Mihaelei a crescut; acum merge constant, fiindca e o afacere sezoniera, in anotimpul cald insa merge foarte bine. "Concurenta este acerba, insa ceea ce ma deosebeste de alte saloane este ca putine saloane de coafor si cosmetica au si servicii ca masaj, reflexoterapie sau aromoterapie".
diana.sava@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania