Primul cautator de aur autorizat din Romania

Dupa patru ani de lupta cu legislatia romana, Ioan Catalina din satul hunedorean Stanija a reusit sa devina primul cautator de aur autorizat din Romania. De mai bine de un an, hunedoreanul a concesionat Valea Saritorii si Paraul Vulturului, de unde extrage minereul aurifer, imbinand tehnologia veche, mostenita din tata in fiu, cu tehnologii industriale la scara redusa. Investitia hunedoreanului s-a ridicat la aproximativ un miliard de lei, iar zona in care acesta efectueaza prospectari si exploatari este cunoscuta ca fiind cel de-al treilea punct al triunghiului aurifer - Bucium - Rosia Montana - Stanija.

Satele din zona Bradului erau vestite, pe vremuri, prin bogatie. Era aur peste tot, trebuia doar sa sapi un pic sa-l gasesti. Exista numeroase legende si mult adevar in legatura cu acest lucru.

Cei mai in varsta isi aduc aminte foarte bine acele vremuri. "Cand au inceput austro-ungarii sa se retraga din Transilvania, un miner ungur l-a luat pe tatal meu de-o parte si i-a spus: ''Bai, Gheo, daca, voi padurenii, ati sti ce bogatii aveti aici, sub dealurile astea, le-ati acoperi cu tabla ca sa nu le ploua!''", isi aminteste Cornel Bistrean, care are acum 72 de ani. Bistrean, localnic al tinutului Padurenilor, a fost miner, ca multi barbati din zona.

Dintre toti, doar Ioan Catalina, care are acum 70 de ani, a primit autorizatie sa caute aur. Meserie a invatat si el, ca toti ceilalti, de la bunici. "Trei zile m-a pus bunicul sa dau la saitroc, pana am reusit sa prind mestesugul. Apoi a trebuit sa invat sa deosebesc aurul de calcopirita denumita si aurul prostilor. Asta pentru ca straluceste mai tare decat aurul dar nu este aur", povesteste Ioan Calina.



Nimic fara credinta

Hunedoreanul sustine ca nu oricine se poate ocupa de aceasta activitate. "Este esentiala binecuvantarea preotului. Pentru ca aurul este invaluit cu necuratul si numai o persoana credincioasa si cu sufletul curat rezista tentatiilor. Orice gram de aur se obtine cu truda si sudoare si de aceea tinerii nu doresc sa invete mestesugul", sustine Catalina.

Inarmat cu aceasta credinta populara, un saitroc (o tava cu o forma speciala confectionata din plastic) si un homar (un ciocan de mina asemanator tarnacopului), mesterul aurar incepe cautarea metalului pretios pe cursurile paraurilor concesionate de la Agentia Nationala a Rezervelor Naturale.

"Prefer sa caut minereul de aur pe malurile sapate de parauri deoarece acest lucru imi usureaza munca", afirma cautatorul.



50.000 de euro pentru un kilogram

Minereul aurifer adus de aluviuni sau bucatile de roca desprinse de hunedorean din maluri sunt spalate, la fata locului, in saitroc. Dupa cateva repetari ale operatiei de spalare, pe fundul saitrocului, in bucatile de minereu, stralucesc cateva firicele din cel mai ravnit metal al Apusenilor. Faza a doua se petrece la mica fabrica a mesterului. Aici, bucatile de roca sunt supuse unei macinari preliminare pe un concentrator, care are drept scop separarea minereului de steril.

Urmeaza apoi macinarea minereului intr-o moara cu bile de unde rezulta un concentrat in forma de pulbere. Moara hunedoreanului, alimentata la 3 KW, are o capacitate de macinare de 40 de kilograme de minereu pe ora.

In moara, alaturi de minereu, este adaugata caramida, var, soda calcinata si mercur, in cantitati cunoscute doar de Ioan. Concentratul obtinut este amestecat cu apa si lasat sa se matureze timp de o ora.

In final, separarea aurului, din concentratul obtinut, se face prin amalgamare cu mercur intr-un amalgamator tip coloana. Randamentul acestuia este de peste 90% ceea ce inseamna ca, practic, aproape tot aurul existent in concentrator este recuperat de cautator. Particulele fine de aur sunt atrase de mercur dupa care, prin sifonare, sunt separate de acesta.

Daca explicatiile privind tehnologia folosita sunt destul de detaliate, Ioan Catalina evita sa faca publice aprecieri privind cantitatea de aur obtinuta. Ne-a declarat doar ca afacerea merge foarte bine. Cert e ca intreaga cantitate obtinuta o vinde la pretul de 50.000 de euro kilogramul unei societati din Alba-Iulia, administrata de un italian.



Ar putea deveni milionar in dolari

Daniel Andronache, fostul director al Minvest Deva, s-a aratat surprins la vestea ca exista o persoana care exploateaza pe cont propriu minereul aurifer. Dupa ce i-a fost prezentata tehnologia folosita de Catalina, fostul director a facut o serie de calcule pentru a aproxima cantitatea de aur pe care o poate obtine hunedoreanul.

"Zona in care acesta face prospectari ne-a surprins intotdeauna prin continutul ridicat in minereu de aur", a inceput Andronache. "Spre exemplu, reuseam sa extragem si 20 de grame de aur la tona de concentrat. Dar, in medie, continutul in aur al minereurilor din acea zona, este cuprins intre 5-10 grame de aur pe tona de concentrat", spune directorul. In comparatie cu celelelalte zone, in care continutul, mediu in minereu de aur este de un gram la tona de concentrat, diferenta e foarte mare.

In plus, in aceasta zona, exista filoane de aur nativ. "Daca Ioan Catalina reuseste sa descopere un filon de aur nativ, poate deveni milionar in dolari", apreciaza Andronache. El spune ca, folosind tehnologia pe care o detine la ora actuala si cu multa munca, Catalina poate obtine intre 100 si 500 de grame de aur lunar. Adica, poate castiga in fiecare luna intre 40 si 200 de milioane de lei. "Daca ar incerca o imbunatatire a tehnologiei, rezultatele ar fi mult mai bune. Procedeul amalgamarii cu mercur este eficient, dar daca ar folosi tehnologia de cianurare ar putea obtine de cinci ori mai mult aur", sustine Andronache.



Afacere si din turism

Nici nu a inceput bine afacerea cu extragerea aurului si mesterul Catalina a inceput sa fie asaltat de oferte venite din partea turistilor din Occident, care doresc sa devina cautatori de aur pentru o saptamana.

"Vin aici din Italia, cu masini de teren si dorm in corturi. Eu le asigur uneltele necesare si mancaruri traditionale", spune Catalina, incantat. Ei ii platesc hunedoreanului intre trei si 5 euro pentru fiecare zi pe care o petrec acolo cautand aur.

"Sunt de-a dreptul incantati. Mai ales atunci cand le demonstrez practic cum se extrage aurul din aluviunile raului. Pur si simplu nu le vine sa creada cand vad aurul stralucind pe fundul saitrocului. De asemenea, sunt deosebit de interesati sa urmareasca procedeul industrial de extragere a aurului. Seara, stam in jurul focului si le povestesc despre legendele acestor locuri", ne mai declara Catalina.



Din curte in galeria de mina

Inainte de nationalizare, fiecare familie din zona Bucesului avea propria gura de mina de unde putea exploata aurul. Pentru spargerea stancilor in care se gaseau filoanele de aur se folosea focul. Stanca incalzita se stropea cu apa sau cu otet, crapa, iar apoi bucatile rezultate erau sparte cu ciocanul. Minereul, scos la suprafata in cosuri de nuiele, era preluat de alti lucratori care il zdrobeau si il macinau cu rasnite manuale de piatra si il spalau de mai multe ori pe scanduri inclinate. Aurul extras se punea in tavi, se adauga plumb, zinc si sare si se ardea in cuptoare vreme de cinci zile, obtinandu-se dupa racire, aurul curat care era turnat in lingouri.

Momentul nationalizarii a adus in zona Bradului valuri, valuri de lucratori ai Securitatii. Acestia au inceput sa tortureze oamenii pentru a afla unde este ascuns aurul extras. Asa ca o parte din locuitorii satelor au predat aurul pe care il detineau.

De atunci insa, locuitorii din zona Bradului refuza sa mai vorbeasca despre aurul muntilor Apuseni. Cu toate acestea, exista foarte multe povesti despre persoane care nu au predat tot aurul. Despre unul, pe nume Duma, se zice ca ar fi predat 10 kilograme de aur dar i-au mai ramas sase. La ora actuala, in Stanija mai sunt 20 de guri de mina in care se poate intra si sute de galerii prabusite. zf@transilvania.ro