Tipu' de la cablu. Rolul sau in evolutia pietei

A avut puterea si norocul sa modifice ierarhia de pe piata industriei de cablu, reusind acum cateva saptamani sa incline balanta in favoarea celor de la RCS&RDS in competitia lor acerba cu Astral, pe care i-au detronat din prima pozitie pe piata. Surpriza de proportii a furnizat-o resiteanul Ilie Stoichescu, care a decis ca firma unde este singur actionar, Terrasat, sa fuzioneze cu RCS&RDS, afacere pentru care a primit 4,5 milioane de dolari si un pachet de actiuni la noul lider de pe piata de cablu.
Cei de la Astral au scrasnit din dinti la aflarea vestii, dar inca mai au sperante sa revina pe locul intai, avand in vedere ca actionarul majoritar al unui alt operator - Romsat - a dat zvon prin targ ca ar vrea sa vanda. Stoichescu ramane in lumea cablistilor la cel mai inalt nivel si in paralel isi consolideaza cealalta afacere - transportul international de marfuri - mai ales ca urmeaza zile grele pentru acesti operatori de transport, al caror numar va fi drastic diminuat.

Student fiind afaceri incercam
Gustul afacerii l-a prins in studentia pe care a facut-o la "Eftimie Murgu" in Resita, la subingineri. A incercat la Medicina, dar n-a reusit. Prima idee a fost sa se lanseze in taximetrie, insa curand si-a dat seama ca divertismentul si informatia vor avea mai multa cautare. "Am facut imediat dupa '89 o videoteca. Cand am vazut euforia cu care se cumpara ziarele am zis ca cererea pentru informatie si divertisment va fi foarte mare. Dupa aceea am fost in Ungaria, unde am vazut pentru prima oara pe cineva care schimba de la telecomanda canal dupa canal fara sa aiba satelit. Mi-a spus ca are cablu", isi aminteste Stoichescu despre inceputurile sale in afaceri.
A inceput afacerea cu cablu cu 20.000 de marci germane ale lui stranse din afacerea cu videoteca, plus alte 50.000 dintr-un imprumut bancar, reusind in prima luna sa stranga 300 de clienti.
"In 1992 mi-am dat seama ca daca raman doar pe plan local s-ar putea sa nu mai rezist si am decis sa ma extind si in alte orase, cu un credit de 250.000 de marci germane", spune Stoichescu. A urmat o perioada in care s-a extins in Drobeta Turnu-Severin, Pitesti si Craiova, plus o scurta perioada de timp si in Giurgiu, de unde s-a retras, reusind sa adune 150.000 de abonati, cifra care urma sa cantareasca decisiv in tranzactia parafata acum cateva saptamani. Pana sa ajunga sa fie inghitit de RCS&RDS, Stoichescu a realizat la randul sau tranzactii pe plan local, prima fiind la Drobeta Turnu-Severin, urmata de fuziunile sau achizitiile realizate la Pitesti si Craiova, unde domina piata de cablu.
"Imi amintesc ca unul dintre concurentii mei din Pitesti a venit la mine acum cativa ani si pur si simplu mi-a spus ca vrea sa-mi vanda afacerea, pentru ca vrea sa se retraga. Dupa ce am lamurit problema cu asociatii sai care il imprumutasera cu bani, am parafat tranzactia. Marea problema a acestui gen de mici operatori este faptul ca ei nu se dezvolta, se multumesc cu cei cativa mii de abonati si ajung sa nu mai faca fata competitiei. Am vazut proprietari de firme de cable care si-au vandut afacerea pentru cateva sute de mii de dolari, iar la cativa ani dupa aceea nu mai aveau nici un ban", afirma Stoichescu.

Tatonari indelungi pentru fuziune
Primele tatonari inaintea incheierii acestei tranzactii dateaza de prin 1997, iar primele discutii cu RCS&RDS au fost purtate in 2002. Stoichescu a angajat un consultant german, cu scopul de a-i gasi un investitor financiar care sa achizitioneze maxim 49% din actiunile Terrasat. Intentii au venit din partea multor investitori, inclusiv de la un fond de investitii actionar la Mobifon, iar discutii au fost chiar si cu Astral si Romsat. Acum, Romsat ar putea la randul sau sa schimbe din nou ierarhia de pe piata operatorilor de cablu, avand in vedere ca actionarul sau majoritar este dispus sa-si vanda afacerea din tarile Europei de Est. Discutiile sunt inca in stadiu incipient.
"Cateodata in timpul negocierilor am crezut ca am ajuns la un punct mort, fie din cauza lor, fie din cauza mea. Am realizat aceasta tranzactie pentru a deveni mai puternic: ei erau numarul doi, eu numarul patru, iar dupa aceea am devenit impreuna numarul unu. Fiind mai puternici, este evident ca avem acces mai usor la sursele de finantare si putem dezvolta programe de investitii mai puternice. Interesul meu nu a fost doar sa vand, ci sa raman in aceasta afacere, pentru ca la cei 35 de ani ai mei pot sa mai am o contributie in acest domeniu", spune Stoichescu. El a evitat sa spuna explicit ce va face cu banii pe care ii va primi in urma acestei tranzactii, spunand doar ca ii va aloca atat pentru dezvoltarea partii de telecom, cat si a celei de transporturi.
Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, Dan Nica a apreciat ca, pana la sfarsitul acestui an, cel putin unul dintre cei doi mari operatori de cablu va oferi servicii de telefonie fixa persoanelor fizice. Surasul lui Stoichescu inclina balanta spre RCS&RDS, insa nici cei de la Astral nu stau cu mainile in san.
Liberalizarea pietei telecomunicatiilor a relansat competitia nu doar pentru telefonia vocala, ci mai ales pentru serviciile complete de telecomunicatii, ingloband multimedia, date si voce. Desi a trecut putin timp de la startul liberalizarii, simplificarea reglementarilor a creat un cadru extrem de permisiv pentru intrarea unor noi jucatori pe piata si a generat un curent de opinie optimist asupra potentialului succes al acestui eveniment revolutionar, apreciaza Stoichescu. Optimismul este impartasit, cu o oarecare prudenta, si de operatorii de cablu, deveniti din acest an furnizori de retele si servicii de comunicatii electronice.
Totusi, pentru ca acest succes sa devina real, operatorii trebuie sa aiba posibilitatea de a-si directiona resursele preponderent catre crearea de noi servicii si imbunatatirea celor existente. "Or, in momentul de fata cheltuielile noilor operatori de telecomunicatii sunt incarcate artificial, pe de o parte de arhicunoscuta pleiada de taxe si impozite, iar pe de alta parte de costuri specifice impuse arbitrar, cum ar fi, de exemplu, chiriile de utilizare a infrastructurii sau cotele procentuale stabilite pentru drepturile de autor si conexe. Acestea din urma sunt stabilite prin lege la niveluri mai mari decat in orice tara europeana si impovareaza semnificativ activitatea operatorilor, fara sa produca efecte benefice asupra detinatorilor autohtoni de drepturi, intrucat sumele colectate se exporta in totalitate. Industria comunicatiilor prin cablu are perspective reale de a creste si de a juca un rol semnificativ in peisajul liberalizat doar in masura in care oprirea <hemoragiei> de resurse catre alte sectoare ii va permite sa promoveze pe piata serviciile de calitate si preturile rezonabile pe care le asteapta clientii", spune Stoichescu.

Cinci mii de camioane la 600 de firme
Acum sapte ani, Stoichescu si-a diversificat afacerea si a intrat si pe piata transporturilor internationale de marfuri, la inceput cu cinci camioane. Acum, firma Transcondor are 120 de  camioane si este pe locul al patrulea in tara, cu o cifra de afaceri de 8 milioane de dolari anul trecut. Din 2001, toate camioanele Transcondor sunt monitorizate prin sistemul GPS, care permite mentinerea legaturii permanente cu echipajul. Pe termen lung, Transcondor vrea sa isi largeasca parcul de autocamioane la 300 pana la 500 de camioane.
"In acest domeniu ai nevoie de legaturi foarte bune cu marii exportatori. Preturile practicate de unii transportatori sunt de foarte multe ori sub rata de rentabilitate, astfel ca trebuie sa fii foarte atent ca totul sa mearga struna. In general exportam mancare, mobila si cauciucuri si importam foarte multa tehnologie", spune Stoichescu. Divizia sa de transporturi este condusa de un manager strain, un neozeelandez, care a activat la Pepsi Cola Rusia, Brau Union si Danone Romania. "Cand ai de-a face cu clienti manageri straini, el se intelege mai bine cu ei, nu neaparat datorita limbii, dar a faptului ca ei au foarte multe lucruri in comun", isi justifica Stoichescu decizia.
Faptul ca a vandut cui trebuie si mai ales cand trebuie o dovedeste si perspectiva reducerii drastice a numarului firmelor care vor activa pe piata transporturilor internationale de marfuri, conform unei initiative a Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. "Este o masura controversata, dar categoric buna. Cine va dori sa faca transport international va trebui sa plateasca o taxa de licenta de executie pe camion, care se va situa undeva la 25-30% din valoarea acestuia. Piata este foarte fragmentata in acest moment: exista 600 de firme cu un parc de 5.000 de camioane care se bat pe aceste autorizatii. Din cele 600 de firme, doar patru au un parc de peste 100 de camioane, doua peste 50 si inca 20 cu un parc cuprins intre 20 si 50 de camioane", sustine Stoichescu.
O situatie similara se intalneste la transportul international de persoane cu autocarul, acolo unde licentele pentru traseele internationale se dau pe cinci ani, doar catre doua firme: una dintr-o tara membra UE si alta de la noi, iar noii operatori pot intra pe acel traseu doar daca se dovedeste ca nu afecteaza interesele economice ale celor doi operatori deja existenti.

Fara politica si contracte cu statul
Cu cei peste 800 de salariati pe care ii are in prezent si cu cele doua afaceri pe care le are, Stoichescu ar avea toate ingredientele pentru a se inscrie in sablonul clasic a ceea ce se numeste "baron local". Numai ca nu prea e asa, din multe motive: nu a fost interesat niciodata de politica, nu a avut niciodata contracte cu statul, nu a avut datorii catre stat sau catre alte firme. Are si un post de televiziune in Resita, dar si in celelalte localitati unde este prezent, pe care apar politicieni indiferent de culoarea politica.
O singura data a incercat sa cumpere o societate comerciala de la stat, dar s-a lasat repede pagubas si nici nu a mai incercat niciodata de atunci. "Am participat o data la o licitatie organizata de fostul FPS, insa dupa ceea ce am auzit acolo m-am ingrozit si m-am decis sa nu mai cumpar. Firma avea trei sindicate, iar seful unuia dintre acestea era un paznic care purta tot timpul un pistol la el. Am concurat cu PAS-ul (programul asociatiei salariatilor), care nu avea nici un interes ca societatea sa se privatizeze. De altfel, ei au facut o oferta de patru-cinci ori mai mare ca a mea, insa nu au onorat-o. Si in acest moment societatea este tot de stat", spune Stoichescu.
Insa ce l-a speriat cel mai tare a fost un angajat al fostului FPS care, imediat dupa ce a pierdut licitatia, a venit cu tot felul de propuneri care mai de care mai hazlii: oferte de terenuri si hoteluri, aluzii ca salariul de bugetar este prea mic, ba chiar ca masina lui e cam veche.
Grupul de firme Romania Cable Systems&Romania Data Systems (RCS&RDS) va prelua integral compania Terrasat Comp Resita, in urma unui acord incheiat, recent, cu Ilie Stoichescu, fostul proprietar. Potrivit acordului, Stoichescu va primi 4,5 milioane de dolari, un pachet de actiuni la RCS&RDS si va fi cooptat in board-ul grupului. Operatorul CATV Terrasat a fost infiintat in 1991 si deruleaza operatiuni in orasele Pitesti, Craiova, Drobeta-Turnu Severin si Resita. Societatea are aproximativ 150.000 de abonati CATV si a inregistrat, in anul 2002, o cifra de afaceri de 9,5 milioane de dolari, in crestere cu circa 10% fata de 2001. Prin aceasta preluare, grupul RCS&RDS isi consolideaza prima pozitie pe piata autohtona a furnizorilor de servicii de televiziune prin cablu, acces Internet si comunicatii de date. Grupul RCS&RDS are operatiuni si in Ungaria si Slovacia, avand un numar de aproape 900.000 de clienti. Cifra de afaceri a grupului a fost de aproximativ 50 de milioane de dolari in 2002, comparativ cu 32 de milioane de dolari in 2001.
stealian.negrea@zf.ro