• Leu / EUR4.7432
  • Leu / GBP5.3799
  • Leu / USD4.2921
Afaceri de la zero

Ungaria si nefericitul minut 88 ne-au oprit la portile semifinalelor in 1972

31 mai 2000 Autor: Alexandru Dida


Continuam, astazi, sirul povestii Campionatului european de fotbal cu alte doua episoade legate de editiile din 1968 (Italia) si 1972 (Belgia).

Incepand din 1968, competitia fotbalistica europeana inter-tari a suferit doua modificari importante: sistemul jocurilor eliminatorii a fost inlocuit cu cel al grupelor de calificare, iar noul nume a devenit cel de Campionat european.

De aceasta data, la startul editiei s-a aliniat si RFG-ul, clasat pe locul doi in grupa a 4-a datorita remizei surprinzatoare in ultimul joc, 0-0 la Tirana, contra Albaniei, care a dat cale libera Iugoslaviei in "sferturi". Competitia a fost marcata de mari surprize - victoria Scotiei cu 3-2, pe Wembley, in fata Angliei, infrangere Italiei, 2-3 la Sofia cu Bulgaria ca si infrangerea URSS-ului la Budapesta, 0-2, in fata Ungariei -, dar si de incidente regretabile asa cum au fost cele inregistrate la Viena pe stadionul Prater, unde meciul Austria-Grecia a trebuit sa fie intrerupt din cauza incaierarii suporterilor celor doua echipe (pagubele au fost considerabile).

Semifinalele au adus fata-n fata Italia si URSS, Iugoslavia si Anglia, meciurile disputandu-se pe taram italian. Sarbii au trecut, cu greu, 1-0, de englezi, in vreme ce italienii, 0-0 cu sovieticii, au trebuit sa multumeasca cerului si sortilor pentru ca au ajuns in finala. O finala de pomina, decisa la rejucarea din 10 iunie, cu un arbitru Dienst care a tras cat a putut pentru gazde (scor 2-0, goluri Riva si Anastasi, dupa ce primul joc, disputat cu 48 de ore mai devreme, se incheiase egal, 1-1). Drumul "macaronarilor" spre titlu incepuse la 26.11.1996, chiar pe San Paolo din Napoli, unde, in cadrul grupei a 6-a, Dobrin il invingea in minutul 7 pe celebrul Sarti. Lipsa de coeziune dintre compartimente si rezistenta fizica scazuta au facut ca dupa numai 70 de minute conturile sa fie incheiate, 3-1, pentru gazde, gratie, in special, dublei reusite de regizorul Sandro Mazzola.

Editia 1972 a fost prima in care, de la start, s-a vorbit despre o mare favorita, RFG. Cu o garnitura de exceptie - sobrul Sepp Maier in poarta, elegantul libero Franz Beckenbauer si agilul Breitner in aparare, arogantul regizor Netzer la mijloc si formidabilul "vulpoi" Gerd Muller in atac - germanii nu au lasat nici o sansa adversarilor lortrecand ca prin branza de Anglia pe Wembley (3-1) in "sferturi", de Belgia, 2-1, in semifinale, pentru a zdrobi realmente URSS-ul, aflat la cea de-a treia finala, cu 3-0, doua goluri fiind semnate de superstarul in devenire, Gerd Muller.

Din pacate editia 1972 a ramas una de trista amintire pentru Romania. Desi au izbutit, in premiera, sa sara de faza grupelor, gratie unor victorii magnifice - 4-0 cu Finlanda la Helsinki, 2-1 cu Cehoslovacia la Bucuresti (cat geniu si daruire ne-a oferit atunci Dobrin) si 2-0 cu ?ara Galilor, tot acasa -, tricolorii s-au izbit in "sferturi" de norocoasa echipa a Ungariei, cu care a remizat atat la Budapesta (1-1, gol Lajos Satmareanu) si Bucuresti (2-2, goluri Dobrin si Neagu), fiind nevoita sa astepte deznodamantul de la 17 mai dupa barajul sustinut la Belgrad. Dupa ce Kocsis a deschis, scorul pentru unguri in minutul 26, Sandu Neagu a egalat sase minute mai tarziu. Din pacate, varful rapidist a mai ratat bune oportunitati de a ne detasa si a prinde avionul de Bruxelles, insa pripeala lui dar si rautatea arbitrului grec Hristos Mihas - nu a vrut sa vada hentul clar comis de Pancsics in careu la capul lui Neagu in minutul 85 - ne-a privat de acel zbor mult dorit spre elita fotbalului european. Cum de obicei ocaziile se razbuna, in minutul 88, ungurul Szoke l-a invins pe redutabilul Rica Raducanu facandu-ne sa ne intoarcem cu fetele triste acasa.


O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania