Aleph Story

ALEPH STORY: Doar 59 de români au plecat să lucreze în construcţii în Germania în 2020, spune Inspecţia Muncii. Realitatea este că sunt 700.000 de români pe şantierele din străinătate. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Dan Pavel, editor-prezentator ŞTIU

ALEPH STORY: Doar 59 de români au plecat să lucreze în...
11.05.2021, 18:15 870

O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Dan Pavel, editor-prezentator ŞTIU

 

Adelina Mihai: Doar 59 de români au plecat să lucreze în construcţii în Germania arată o statistică surprinzătoare a Inspecţiei Muncii, în condiţiile în care pe şantierele din străinătate există peste 700.000 de români care lucrează. Cum se explică acest paradox?

Dan Pavel: Fake news de la Inspecţia Muncii.  59 de români au plecat să lucreze în străinătate în 2020, asta este statistica oficială. În realitate, colegii de la Ziarul Financiar vorbesc despre 700.000 de români, în total, în construcţii. Români care lucrează pe şantierele din străinătate. Suntem în cotninuare în căutarea numerelor. Ca la loto, căutăm nişte numere exacte şi nu le avem. Asta este problema, România nu ştie să îşi numere oamenii care au plecat.

 

Adelina Mihai: Şi iată că avem un recensământ care o să vină peste noi şi iară nu o să ştim, că în continuare nu o să ştim câţi sunt în străinătate, sunt 3 sunt 4 milioane de români? Noi ştim mai multe date de la Institutele de Statistică din ţările în care s-au us românii, decât ştim de la noi.

Dan Pavel: Ţara lui fără număr, fără număr, fără număr. Se poate orice. Analiza asta a colegilor de la ZF vorbeşte de 700.000 de români care lucrează pe şantierele din străinătate şi de un deficit de 350.000 de oameni pe şantierele din România. La proiectele care sunt acum în derulare de atâta forţă de muncă am avea nevoie acum ca să respectăm şi termenele, să fie treaba bună.

 

Adelina Mihai: Sectorul construcţiilor oricum a fost unul puternic afectat de migraţia externă, primii, de fapt, care au plecat în străinătate au fost muncitorii din construţii şi asta a determinat la un moment dat o presiune din partea patronatelor din această industrie pe guvern, de creştere a salariului minim din acest sistem, ceea ce s-a şi întâmplat. Salariul minim este mai mare decât în alte sectoare şi asta a adus o parte din forţa de muncă înapoi acasă, dar nu e suficient.

Dan Pavel: Nu e suficient, probabil că se va regenera problema asta sau lipsa asta se va regenera în timp, deja vedem, de câţiva ani, forţă de muncă venită din spre est, oameni veniţi din India, şi probabil că cu astfel de forţă de muncă, mai ieftină decât cea românească, vom acoperi nevoile pe care le avem. E un flux firesc pe care România îl tree de vreo 20 de ani şi un flux cu care s-au mai confruntat şi alte ţări. Spre exemplu, am văzut recent un documentar, sunt mai mulţi italieni în Statele Unite şi Argentina decât sunt în Italia.

 

Adelina Mihai: Eu sper că nu ajungem şi noi acolo.

Dan Pavel: E posibil, mai aşteaptă vreo 50 de ani şi vedem atunci.

 

Adelina Mihai: Oricum statistica asta arată o mare problemă. Îmi amintesc, prin 2011 cred, era Rovana Plumb la ministerul Muncii şi am dat un titlu în ZF atunci „Vom unifica toate bazele de date de la instituţii ca să putem să ne numărăm”. Vine 2021, martie, tot conferinţa ZF, vine Raluca Turcan, actualul ministru al Muncii şi spune „vom unifica toate bazele de date ca să ne putem număra”. Pentru mine e un paradox că ţara cu 200.000 de IT-şti, cu sectorul vedetă al economiei care generează 6% din PIB nu avem încă o bază de date agregată să ştim câţi salariaţi avem, câţi plătitori de taxe, câţi îşi plătesc taxele la stat fără să fie salariaţi, câţi pleacă în străinătate.

Dan Pavel: Da, astea sunt probleme de neînţeles, abstracte aşa ale României. Nu are nicio logică mai ales dacă te gândeşti la toate aplicaţiile pe care le folosim, dacă vezi cât de bine merg aplicaţiile băncilor, cât de uşor poţi să faci operaţiuni, cum reuşesc oamenii ăia să facă nişte baze de date ca în momentul în care bagi parola să te şi recunoască? Suntem nenumăraţi, nu reuşim să ne numărăm, iar faptul că statul raportează un număr mic şi în realitate numărul este mult mai mare, este explicat de Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţii din Construcţii, ea spune aşa românii care pleacă să muncească în străinătate nu pleacă pe ruta pe care o fac alţi muncitori de prin alte ţări, care ajung în Germania, Franţa, Italia, nu pleacă prin agenţii, nu se înscriu în sindicate, muncesc la negru cei mai mulţi, pleacă prin rude, cunoştinţe. Ea explică odată veniţi acasă din concediu, oamenii care pleacă din nou în ţara respectivă mai iau cu ei un om, un vecin, o rudă, oameni care rămân nenumăraţi. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO