Aleph Story

ALEPH STORY: BEST OF THE WEEK. Ne vom trezi în 2021 cu o scădere economică exact ca în 2020?

23.01.2021, 18:00 389

ALEPH STORY 18.01.2021

 

Cristian Hostiuc: Institutul de prognoză a prezentat principalele date macroeconomice luate în considerare la începutul acestui an. Pentru anul în curs, avem o creştere economică de 4,3% în scădere faţă de prognoza anterior de luna decembrie. O inflaţie de 2,5% un curs valutar de 4,89%. Ministerul Finanţelor sau noul Guvern nu a venit cu bugetul de stat pe 2021, ceea ce ne ridică anumite semne de întrebare şi ne întrebăm dacă nu trimestrial sau dacă nu lunar ne vom trezi cu o scădere economică exact cum s-a întâmplat în 2020.

Costi Mocanu: Asta este foarte posibil şi nu ar fi o premieră la noi. Probabil cei de la prognoză stau cu telefonul roşu. Este un telefon care scrie deutschland. Când se aprinde un bec acolo, pun mâna pe el şi întreba "oare cum mai merge?". Ei sunt sortiţi să facă astfel de promisiuni având în vedere chestiuni care nu sunt deloc legate de România. Suntem o ţară care depinde în totalitate, din păcate, de ce se întâmplă dincolo de graniţe. Dacă Germania nu funcţionează e foarte urât ce ni se va întâmpla. Nu am auzit revenind la ai noştri vreodată, ca cineva să sufere, să fie pedepsit pentru că datele pe baza cărora se întocmeşte bugetul naţional de cheltuieli, de venituri au fost buşite.

Cristian Hostiuc: Pandemia nu a fost prevăzută în 2020 când se format bugetul respectiv. Într-adevăr am avut un optimism al ministrului de Finanţe, actualul premier care spunea că vom avea o scădere economică de 1,1 % şi pe măsură ce am înaintat în criză că vom închide anul cu o scădere economică cuprinsă între 4,5% şi 5%. Întrebarea este ce va fi în acest an? Primele indicii indică faptul că Germania va avea un prim trimestru destul de slab pentru că ei sunt în continuare până la începutul lunii februarie în lockdown, dar apoi toată lumea se aşteaptă să fie bine. Să avem o revenire economică, mai ales că China merge foarte bine.

Costi Mocanu: Pare a fi total diconectată China de restul lumii. Este singura economie majoră care încheie anul 2020 cu plus. Este un plus consistent, sigur nu un plus la nivelul Chinei de şase şi ceva la sută. Ei creşteau prin tradiţie, veneau cu o creştere de PIB de peste 6%, coborâseră şi ei de la 7%. Anul ăsta sunt undeva pe la 2 şi ceva la sută . Oricum  este remarcabil pentru nebunia care a lovit pământul. Eu am semne de întrebare la Europa.

 
 

ALEPH STORY 19.01.2021

 

Cristian Hostiuc: Conform unei analize realizate de Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, funcţionarii publici câştigă cu peste 50% decât media din economie. România fiind pe primul loc în Uniunea Europeană, în care raportul dintre salariile din administraţia publică şi media pe economie depăşeşte 50%. În Europa diferenţele sunt multe mai mici şi întrebarea mea este şi discuţia pe care o am alături de Felix, o discuţie legată de salariile din administraţia publică. Cum a ajuns România o ţară săracă să aibă atât de mulţi funcţionari publici, dacă ne uităm strict conform legii, funcţionarii publici sunt 211.450 final de 2019 în creştere cu 13.000 faţă de 2018. Deci România o ţară în care suntem săraci, bugetul este cârpit, nu avem bani pentru alocaţîi, dar aveam bani pentru funcţionarii publici. România fiind pe primul loc în Uniunea Europeană, repetă aceste rapoarte între salariul funcţionar public din România 1430 euro net şi salariu mediu -net pe economie 629.

Felix Drăghici: Întâi de toate să spunem că cifrele sunt imbatabile, cifrele lui Ionuţ Dumitru foarte respectat în piaţă, pentru că altfel tot timpul apar discuţii am văzut eu alt unghi, am văzut eu din alt punct de vedere. Vorbim despre 200.000 de oameni teoretic cei mai buni funcţionari pe care îi are România. Aş spune că noi am avut această problemă fundamentală în ultimii 30 de ani, în care românii au spus că fenomenul corupţiei, fenomenul veniturilor paralele, să nu vorbim neapărat în termeni care pot fi penali, dar veniturile paralele au fost considerate normale pentru că oamenii erau prost plătiţi. A venit momentul în care statul s-a întărit aşa cum au spus diverşi oameni care trăiau din relaţia cu el, Sorin Ovidiu Vântu . Statul s-a întărit şi îşi plăteşte mai bine oamenii decât este salariul mediu în România. Nu văd că un lucru scandalos, dar problema cea mai mare pe care o vedem împreună de fiecare dată este că există o mare lipsa de transparenţă. Nu ştim care sunt funcţionali buni sau care sunt funcţionali proşti. Nu ştim cine răspunde pentru deciziile proaste şi cine trebuie să fie premiat pentru deciziile bune. Această lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte mecanismele de funcţionare ale statului român, reprezintă cea mai mare problema de fapt, nu neapărat bani.

Cristian Hostiuc: Sunt de acord că oamenii trebuie bine plătiţi, dar uită-te  puţin în raportul din România, funcţionarii publici din România au 1.043 de euro iar cei care plătesc taxe şi impozite şi din suma lor sunt plătiţi aceşti funcţionari publici sunt mult mai puţin plătit. În România, salariul mediu din industrie era de 547 de euro, în condiţiile în care un funcţionar public are 1.043 de euro. Mi se pare că acest report este scandalos şi România este pe primul loc din acest punct de vedere. Adică diferenţele dintre categorii, funcţionarii publici sunt plătiţi de munca celor din industrie, să dau un exemplu.

Felix Drăghici: Sută la sută nu există dubii din acest punct de vedere, într- adevăr oamenii trebuie să fie foarte atenţi la fiecare cent din banul public cheltuit, ca să mergem puţin în viitor. Însă, responsabilitatea şi pregătirea unui funcţionar public în a vorbi despre 200.000 de oameni sunt ambele mult mai înalte, de câte ale unui muncitor din industrie. Această comparaţie poate fi relevanţă. Este însă un semnal pe care le ridică Ionuţ Dumitru cu această analiză, România trebuia să producă pentru banii pe care îi primeşte, oamenii primesc nişte salarii rezonabile dacă nu foarte foarte pune în raport cu muncă lor şi trebuie să ştim ce se întâmplă în acele 8 ore ale înalţilor funcţionari publici din România. Mi se pare că statul cum este el construit şi mai ales lipsa de viziune totală în ceea ce priveşte instituţiile, care ar trebui să vină cu gândire în România sunt mult mai îngrijorătoare. Cred că raportul acesta trebuie schimbat, banii trebuie să rămână aceeaşi şi rezultatele trebuie să fie cu mult mai mari.

 

ALEPH STORY 20.01.2021

 

Adelina Mihai: Ar trebui sau nu să avem un paşaport de vaccinare? Care sunt noutăţile în acest domeniu? Acum avem vaccin, dar urmează să ne vaccinăm în perioada imediat următoare. Şi am vrea să putem să şi călătorim mai uşor. Care sunt noutăţile din acest punct de vedere?

Irina Ursu: La nivelul Uniunii Europene s-a lansat această dezbatere încă de câteva săptămâni. Propunerea a venit din partea premierului Greciei care îşi doreşte acest paşaport de vaccinare care să permită călătoriile şi să le susţină şi lor turismul şi economia. Susţinătorii acestei măsuri sunt Grecia şi Spania. Două ţări care trăiesc din turism şi atunci cumva e de înţeles această măsură. Pe de altă parte, şefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen le ţine parte. Spune că este necesar acest paşaport de vaccinare care ar putea să le asigure nişte libertăţi în plus cetăţenilor. Însă, există şi cei sceptici la aceste măsuri. Vorbim de Franţa, Germania, care momentan, nu se gândesc la asta şi inclusiv şeful Consiliului Europei Charles Mihel care spune că de fapt ne-am putea trezi cu un val mare de furie, de scepticism care nu ne va ajuta în Campania de vaccinare. Charles Michel pune accentul pe o mai bună implementara a strategie de vaccinare, astfel încât să atingem acea imunizare colectivă la care visam cu toţii. Deci, iată în interiorul Uniunii sunt disensiuni. Spaniolii sunt foarte hotărâţi ca cei care refuză vaccinarea, cărora li s-a propus inteligibil să se vaccineze şi refuză să facă un registru cu aceste persoane care nu vor să se imunizeze şi să-l pună mai apoi la dispoziţia Uniunii Europene, astfel încât statele să fei informate cu privire la aceşti cetăţeni. Deci sunt două variante. Au dreptate şi unii şi alţii. Pe de o parte, unii spun că prin acest directiv al liberei circulaţii în cadrul Uniunii Europener, probleme pandemice reprezeinta un motiv suficient de întemeiat, astfel încât să restrictionezi călătoria cetăţenilor. Pe de altă parte sunt cum sunt şi cei din OMS . Am văzut ministrul de externe belgian care spunea, nu putem să-i obligăm pe oameni să le impunem astfel de restricţii, atâta timp cât oamenii nu au acces la vaccin Cantităţile sunt suficiente, astfel încât să ajungă la toată lumea. Se vaccineaza lumea în etape, tinerii care sunt mai predispuşi să-şi facă city break-ul în afară, trebuie să stea la coadă. Deci este o întrega discuţie.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO