Aleph Story

ALEPH STORY: Care sunt previziunile guvernului pentru 2021. O discuţie cu Cristian Hostiuc, director editorial ZF şi Costi Mocanu, editor-prezentator STIU

18.01.2021, 18:15 483

ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.

O discuţie cu Cristian Hostiuc, director editorial ZF, şi Costi Mocanu, editor-prezentator Aleph News – ŞTIU.

 

Cristian Hostiuc: Institutul de prognoză a prezentat principalele date macroeconomice luate în considerare la începutul acestui an. Pentru anul în curs, avem o creştere economică de 4,3% în scădere faţă de prognoza anterior de luna decembrie. O inflaţie de 2,5% un curs valutar de 4,89%. Ministerul Finanţelor sau noul Guvern nu a venit cu bugetul de stat pe 2021, ceea ce ne ridică anumite semne de întrebare şi ne întrebăm dacă nu trimestrial sau dacă nu lunar ne vom trezi cu o scădere economică exact cum s-a întâmplat în 2020.

 

Costi Mocanu: Asta este foarte posibil şi nu ar fi o premieră la noi. Probabil cei de la prognoză stau cu telefonul roşu. Este un telefon care scrie deutschland. Când se aprinde un bec acolo, pun mâna pe el şi întreba "oare cum mai merge?". Ei sunt sortiţi să facă astfel de promisiuni având în vedere chestiuni care nu sunt deloc legate de România. Suntem o ţară care depinde în totalitate, din păcate, de ce se întâmplă dincolo de graniţe. Dacă Germania nu funcţionează e foarte urât ce ni se va întâmpla. Nu am auzit revenind la ai noştri vreodată, ca cineva să sufere, să fie pedepsit pentru că datele pe baza cărora se întocmeşte bugetul naţional de cheltuieli, de venituri au fost buşite.

 

Cristian Hostiuc: Pandemia nu a fost prevăzută în 2020 când se format bugetul respectiv. Într-adevăr am avut un optimism al ministrului de Finanţe, actualul premier care spunea că vom avea o scădere economică de 1,1 % şi pe măsură ce am înaintat în criză că vom închide anul cu o scădere economică cuprinsă între 4,5% şi 5%. Întrebarea este ce va fi în acest an? Primele indicii indică faptul că Germania va avea un prim trimestru destul de slab pentru că ei sunt în continuare până la începutul lunii februarie în lockdown, dar apoi toată lumea se aşteaptă să fie bine. Să avem o revenire economică, mai ales că China merge foarte bine.

 

Costi Mocanu: Pare a fi total diconectată China de restul lumii. Este singura economie majoră care încheie anul 2020 cu plus. Este un plus consistent, sigur nu un plus la nivelul Chinei de şase şi ceva la sută. Ei creşteau prin tradiţie, veneau cu o creştere de PIB de peste 6%, coborâseră şi ei de la 7%. Anul ăsta sunt undeva pe la 2 şi ceva la sută . Oricum  este remarcabil pentru nebunia care a lovit pământul. Eu am semne de întrebare la Europa.

 

Nu înţeleg de ce Europa de Vest se confruntă acum şi vrând - nevrând trebuie să mergem către ce se întâmplă din punct de vedere al planului medical. De ce Europa de Vest se confruntă cu un al treilea val şi el nu a venit aici? Să dea Dumnezeu să nu îl simţim din punct de vedere medical p acest al treilea val, numai că impactul virusului cu valul 3 în vestul Europei se va simţi în România, din punct de vedere economic. Într-atât de dependenţi suntem de evoluţiile din afară. Revenirile la astea, am tot sperat la un "v" ne- am temut de "u", adică economie căzută şi rămâne acolo pe fond şi la un moment dat începe să crească. Au început oamenii să o dea în w .Să nu fie un l. Adică să tot stăm acolo.

 

Cristian Hostiuc: Depinde şi de impulsul economic din România. Guvernul nu are un prea mare spaţiu fiscal, mai ales că trebuie să reducă deficitul bugetar de la 9% în 2020 spre 7% în 2021. Ceea ce înseamnă două puncte procentuale. Sunt nişte bani care nu mai pot fi daţi.

 

Costi Mocanu: Să reţinem însă că întrăm intr-un exerciţiu bugetar la nivelul Uniunii Europene, un exerciţiu în care avem acel tablou nemaipomenit, zugrăvit cu nişte culori minunate a celor 80 de miliarde de euro care se vor pogorî asupra României, dacă avem proiecte. Sunt o mulţime de "dacă",dar sunt 80 de miliarde cum am mai vorbit nu o dată aici, nu în totalitate. O parte din aia sunt şi banii noştri, deci 40 de miliarde să spunem că ar fi ontopov ce dăm noi. Banii aia există.Cu pricepere pe care din nefericire nu am văzut o din ultimii ani. Nu putem să spunem că suntem nişte Campionii ai atragerii Fondurilor Europene. Din contra ocupăm cu temeinicie şi statornicie, ultima poziţie în acest clasament. Acele 40, 50 de miliarde dacă le împărţim la un exerciţiul bugetar de şapte ani al Uniunii Europene ar putea însemna undeva, să zicem la 10 miliarde pe an, în medie 10 miliarde de euro la un pib de 200 şi ceva de miliarde de euro în România, înseamnă undeva spre 5%.

 

Cristian Hostiuc: Ar fi extraordinar, dar noi trebuie să luăm aceşti bani. Unii vin prin împrumuturi care sunt mult mai uşor de luat aceşti bani pentru care plăteşti dobânda şi trebuie să îi dai înapoi, iar cei care vin gratis, mai trebuie să mai munceşti şi tu şi să pui pe masă proiecte, ceea ce până acum nu am văzut aşa o dorinţa extraordinară de a împinge lucrurile. Nu ştiu ce va face noul ministru al Fondurilor Europene şi mai ales cât această guvernare va fi impulsionată să împingă lucrurile.

 

Costi Mocanu: Nu cunosc în detaliu bucătăria şi desenul ministerial. Îmi imaginez că ministrul Fondurilor Europene ar trebui să fie însărcinat cu prezentarea comercială şi convingerea partenerilor cu proiectele care vin de la adevăraţii beneficiari. Mă refer la dezvoltare teritorială, transporturi, sănătate, învăţământ, Ministerul Finanţelor. A trebuie să definească. În opinia mea nevoia, să spună exact care este scopul pentru care doresc să atragă acei bani şi care este calea prin care acei bani trebuia atrasă, iar fondurile europene să pun această proiecte în limba, să le traducă în limba obişnuită la Bruxelles. În limba comercială, politică a Uniunii Europene, astfel încât, banii ăştia să vină la noi.

 

Cristian Hostiuc: Prima noastră speranţă este ca acest guvern să vină mai repede cu bugetul pe 2021, să vedem şi noi unde stăm şi mai ales pe agenţii economici, companiile, businessul din România şi ulterior, pe măsură ce înaintăm în acest an, vom vedea dacă această previziune economică cel puţin de acuma 4 – 3% pentru acest an creştere va fi menţinută, ori va fi scăzută, ori să spunem aşa , vom creşte mult mai mult.

 

Costi Mocanu: Cifrele sunt obţinute la capătul formulării unora legi care sunt nişte fraze, în fond. Eu mai degrabă aş aşteptat de la Guvernul acesta, respectarea promisiunilor care sunt materializate în legi. Pentru că ei au câştigat pe baza unor promisiuni. Şi nu mai departe de finală anului trecut, ne-am trezit că lucrurile legiferate sunt amânate. Predictibilitatea asta care nu o dată s-a vorbit în România, nu odată s-au plâns oamenii care ar putea să investească, continuă să lipsească. Şi asta este lucrul cel mai dureros, cel mai grav. Cifrele de care vorbim sunt că urmare a respectării unor asemenea paşi. Construcţiile în momentul asta au cu totul altă perspectiva faţă de cea pe care o aveau în luna noiembrie şi început de decembrie, că ştiam că tva ul va fi rdus cu 5% pentru cele 140 de mii. Acum lucrurile sunt diferite. Ajungem la buget. Construcţiile reprezintă în arhitectură construcţiilor PIB-ului, unde meniu foarte important şi de care România a beneficiat în ultimii ani.

 

Cristian Hostiuc: 6,7% din PIB construcţiile au fost principalul domeniu.

 

Costi Mocanu: Să nu uităm că am ajuns aici evident şi datorită cererii, dar şi datorită unor legi care au fost luată de guvernarea din spate, de guvernarea PSD care a redusă taxele cu forţă de muncă tocmai în sprijinul reţinerii unei categorii de forţă de muncă în acest domeniu. Ajutat şi acel lucru pe lângă cererea şi nevoia de locuinţa exprimată de români. Astăzi din perspectiva asta, construcţiile trebuie să se repoziţioneze, iar această repoziţionare se traduce prin cifre. Cifrele în final ajung către 4 şi ceva la sută. Eu aştept hotărâre, consecvenţă în aplicarea măsurilor care au fost promise şi pentru care oamenii şi-au câştigat votul.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO