Dana Ciriperu: Vorbim astăzi despre un proiect pe care l-am început la Ziarul Financiar, se numeşte „Geografia de business a României”. Ne propunem prin intermediul unor hărţi să arătăm ce, cât şi unde produce România. Am început cu agricultura şi am început bine, pentru că 2020 a fost un an agricol foarte bun. Ce spun cifrele?
Bogdan Nicolae: Ne arată un succes al agriculturii româneşti la cifrele reale şi nu la cele umflate de dinainte de 1989, depăşim cu mult producători tradiţionali de altădată din vestul Europei, la cereale, cu siguranţă, şi porumb, aşteptăm în continuare ca România să depăşească producţia Franţei. Este o oglindă a investiţiilor care s-au făcut, investiţii din partea capitalului privat mai mult decât din partea statului şi o dorinţă de a reveni la statutul pe care România l-a avut cândva, de grânarul, de furnizor de cereale la nivel global, nu doar în Europa. Noi, de altfel, exportăm, apropo de ce şi cât producem. Poate că ar trebui să completăm cu cât ne rămâne din ceea ce producem, noi exportăm foarte mult cereale către Orientul Mijlociu, nu numai cereale, şi animale vii. Dar în cazul ăsta, că discutăm despre producţia de cereale din România, exportăm în Egipt foarte mult. Suntem la concurenţă şi cu alţi producători de cereale din zonă, Federaţia Rusă şi Ucraina în special.
Dana Ciriperu: Exportăm cereale, materie primă, importăm produsul finit, erau tot aşa nişte statistici care arătau că în primele şase luni din 2021 am ajuns să aducem din China fursecuri şi biscuiţi. Ceea ce pare oarecum ciudat, mai ales în contextul ăsta actual cu preţuri foarte mari la transporturi, produsele din China nu ajung imediat în România, termenul de valabilitate e foarte mare şi asta tot apropo de ce, cât şi unde producem. Această hartă pe care am făcut-o la ZF arată discrepanţa foarte mare între judeţele în care avem livezi, de exemplu, dar nu avem fabrici de procesare a sucurilor, avem afaceri foarte mici în zona de producere de dulceţuri, zacuscă, cu toate că aici ar putea fi o carte câştigătoare.
Bogdan Nicolae: Aşa este. Dacă îmi aduc bine aminte, unul din ambasadorii din Norvegia, care a fost la post la Bucureşti, spunea că noi avem un potenţial de a hrăni 80 de milioane de oameni. România are efectiv locuitori mult mai puţini, am fi putut să trăim din acel surplus exportat, dar iată că noi importăm hrană procesată, avem deficit comercial pe relaţia cu unele state chiar din fostul lagăr socialist. Importăm, de exemplu, din Ungaria, importăm din Polonia, chiar lucruri pe care am fi putut să le avem şi noi aici şi nu vorbesc neapărat de mere, cartofi, castraveţi pe care îi găsim la toate hypermarketurile, vorbesc şi despre patiserie, practic lucruri congelate din greu, poate care a fost produs în România. Ştim că Ungaria cumpără materie primă de aici, face conservele în Ungaria şi apoi le exportă în toată Europa Centrală şi de Est.
Dana Ciriperu: Stăm bine la producţia de struguri şi la vin, acolo într-adevăr s-au văzut şi investiţiile făcute, aşa cum ai spus şi tu, tot de mediul privat, din zona antreprenorilor, din fonduri europene şi investiţiile astea se văd în business pentru că exportăm vin chiar dacă nu la nivelul la care o face Republica Moldova, un alt model la care am putea să ne uităm.
Bogdan Nicolae: Da, cred că proiectul Ziarului Financiar este un proiect extraordinar şi ar fi putut să fie sau e în continuare bun de a fi extins în educaţie, de a fi prezentat în şcoli generale, în licee, pentru că aceste cărţi realiste, hărţile zilei cu capacităţile productive şi de prelucrare îţi dau şi o idee în legătură cu orientarea forţei de muncă şi cu orientarea investitorilor către un potenţial insuficient pus în valoare. Au fost sud africani, au fost francezi sau sunt în continuare, australieni, britanici, italieni care investesc în industria viticolă a României, se bat efectiv cu investitorii români neaoş în adjudecarea acestor parcele extrem de fertile din punct de vedere al soiurilor de vinuri. Ne batem într-adevăr pentru o piaţă care este în continuare în creştere şi sper să ajungem să exportăm în China mai mult vin decât o fac alte state europene. Suntem geografic poate un pic mai avantajaţi şi politic nu ştiu dacă suntem la fel de bine poziţionaţi ca Franţa, în a exporta vinurile acolo.
Dana Ciriperu: Trecând de la primul episod în care am avut harta aceasta agricolă a României, al doilea episod din „Geografia de business a României” este cel legat de energie verde. Acolo a fost aşa un val al investiţiilor în energie verde care s-a oprit în 2014. El se vede pe hartă. Cum arată la nivel de judeţ?
Bogdan Nicolae: În primul rând, ceea ce m-a surprins pe mine este că nu există judeţ fără un tip de energie din surse regenerabile, m-aş fi aşteptat să găsim pete albe pe această hartă a României. Iată că nu sunt. Fiecare a găsit o suprafaţă sau o variantă, depinde de poziţionarea geografică, din care să genereze energie eoliană, fie solară. Da, sunt lucruri care ar trebui să ne bucure pentru că există potenţial la nivelul întregii ţări şi am venit un pic chiar înaintea PNRR-ului. Nu văd, însă, pe harta asta, m-aş fi aşteptat să văd modalitatea de transformare a gazelor într-un hidrogen albastru sau poate într-un hidrogen verde. Sunt lucruri care lipsesc, însă, am văzut foarte clar, Dobrogea este bine reprezentată. La Cernavodă, pe acolo ne surprind acele construcţii extraordinare din punct de vedere al ingineriei. Este o zonă în care CEZ a investit şi alţi investitori au văzut potenţialul Dobrogei în privinţa energiei eoliene. Vine din urmă energia solară sau panourile acestea fotovoltaice, am văzut şi suprafeţe la câmpie care sunt acum populate cu acele panouri solare. Devin o parte din peisajul nostru intra urban, între marile aşezări şi la margine de Bucureşti, dincolo de Buftea un pic, am văzut investiţii în acest sens.
