Aleph Story

ALEPH STORY: Cine sunt cei mai mari proprietari de terenuri Agricole din România

30.07.2021, 18:55 12129

O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News.

 

Cristian Hostiuc: Vom discuta despre cine sunt cei mai mari proprietari de pământ agricol din România. Ziarul Financiar a publicat un top 20 a celor mai mari proprietari de terenuri agricole din România. Avem, nu neapărat surprize, dar avem o lume extrem de pestriţă. Arabi, americani, germani, olandezi, danezi, portughezi. Deci, întreaga lume a venit aici la terenul agricol din România. 

 

Bogdan Nicolae: România, un grânar al Europei în perioada interbelică cu ambiţii foarte mari în perioada comunistă de a concura de la producţia la hectar şi la cereale şi la alte culturi, cu ce era în Occident. Astăzi încearcă să prindă din urmă niveluri record ale producţiei şi ne batem cu Franţa, spre exemplu, la porumb. Avem un teren agricol cu un potenţial foarte mare. Nu tot terenul agricol este şi arabil, evident la noi, în România, când spunem arabil înseamnă că se dă la arabi. Totuşi arabii din Emiratele Arabe Unite deţin cea mai mare fermă din România.

 

Cristian Hostiuc: Ei au cumpărat-o, de fapt, nu a cumpărat, a cumpărat administrare aceste ferme Agricos. Grupul se cheama Al Dahra, este un grup cunoscut în lumea de agrobusiness la nivel mondial. Ei au venit aici în România, au preluat contractul de administrare a terenului din Insula Mare a Brăilei, undeva la 57.000 de hectare. Acolo au plătit în jur de 200 de milioane de euro pentru cel care avea contractul - Constantin Duluţă. Deci, ei de fapt administrează ceea ce este acolo. Interesant este că sunt jucători care sunt din energie, spre exemplu, pe locul doi este Augustin Oancea, care are de la Tinmar -traderul de energie este pe locul doi, are o suprafaţă rezonabilă, undeva la 25.000 de hectare şi după aia vin danezii.

 

Bogdan Nicolae: Poate că nu este întâmplător alăturarea dintre jucătorii din energie şi cei din agricultură. Au nevoie de fertilizatori. Industria chimică este cea care generează acest input pentru agricultori, iar industria chimică este o consumatoare de gaze naturale, este o mare consumatoare de energie. Pe de altă parte, mai discutam împreună, agricultura, energia şi IT-ul probabil că sunt trei motoare cu care România încearcă să prindă din urmă cele mai dezvoltate economii din Europa. Este un element, să îi spun, mai important pentru noi să ştim că există o piaţă activă dinamică în privinţa exploatărilor agricole şi o concentrare a suprafeţelor, o agricultură nu aşa cum am moştenit-o noi după anii 90, spartă în mici proprietăţi, ci pe suprafeţe mult mai mari comparabile egale cu cele din Franţa din Germania sau din Olanda. 

 

Cristian Hostiuc: Interesant este că primii 20 de proprietari deţin aproape 250.000 de hectare care reprezintă numai 2,5% din suprafaţa arabilă totală a României. Nu mi se pare o consolidare extraordinară şi după câte ştiu eu în România, principalii jucători aici au ferme cu terenuri la nivelul pieţei europene, chiar şi a Franţei. Problema lor este că după ei, noi avem o piaţă extrem de fărâmiţată care se consolidează foarte foarte greu. 

 

Bogdan Nicolae: Exact, este un dezechilibru. Primii care deţine aceste suprafeţe mici generează cel mai mult produs la hectar, spre deosebire de fermele mici care deţin suprafeţe mai mici, sunt mai mulţi, dar generează prea puţin. Este o dorinţă de a impune, cel puţin în discuţiile de la Parlamentul European cu Comisia cu DG AGRI, acest model de fermă românească înţeleasă ca un antipod al fermelor vest-europene, deci la noi suprafeţele sunt mai mici pentru că aşa le-am moştenit cultural. Dar modificări la lege care s-au adus la începutul lui 2021, încurajarea unor investitori să se asocieze şi deschiderea categoriilor de cumpărători mai mare, o deschidere mai mare faţă de 2020, mi se par că sunt elemente care să ajute totuşi pe oricine interesat să investească în agricultura din România, să bage bani aici. Faţă de patru cumpărători care aveau întâietate în legislaţia de dinainte, astăzi avem şapte categorii şi tinerii fermieri şi unităţile de cercetare dezvoltare din agricultură şi ce vorbeam noi despre liceele agricole au acum acest drept de a fi consideraţi primii cumpărători înainte de înstrăinarea terenului către un alt investitor din afara Uniunii Europene sau din afara ţării. 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO