Aleph Story

ALEPH STORY: De ce salariile în companiile de stat sunt considerate secret la stat. O discuţie cu Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct ZF şi Ioana Răduca, head of content Aleph News

În fiecare zi de la Ora 18.00, Aleph Story pe zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar

16.04.2021, 18:15 1187

O discuţie cu Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct ZF, şi Ioana Răduca, head of content Aleph News – ŞTIU.

 

Dana Ciriperu: Vorbim astăzi despre salariile din companiile de stat, mai exact despre companiile de stat listate la bursă, salarii care au redevenit secrete, prin decizii validate de Agenţia Naţională de Integritate. Salariile la stat, după o luptă întreagă de a deveni publice, salariile managerilor la stat, par să redevină din nou secrete, opace. Managerii din companiile de stat îşi publică salariile, dar capitolul veniturilor încasate în ultimul an rămâne aşa, o necunoscută.

Ioana Răduca: E legal?

 

Dana Ciriperu: La întrebarea adresată de Ziarul Financiar „Ce se întâmplă cu aceste salarii?”, Agenţia Naţională de Integritate dă nişte, practic, nişte prevederi din contractele colective de muncă pe care aceste companii le respectă, pe de o parte. Pe de altă parte, o companie listată la bursă, există nişte directive europene în sensul acesta, în care salariile managerilor sunt unele dintre infomaţiile publice de care investitorii, acţionarii din respectivele companii au nevoie să le cunoască, tocmai pentru că sunt companii publice.

Ioana Răduca: Când ai două legi până la urmă care se bat cap în cap şi nu poţi să spui că o lege e mai importantă decât cealaltă. Deci până una alta decizia acestei secretizări este una confrom legii. Şi asta cred că e principala discuţie pentru că ne-am tot dat cu fundul de pământ că ne dorim, mai ales în această guvernare, nu? Despre asta s-a vorbit. Transparentizare, respect faţă de publicul plătitor de taxe şi impozite şi te trezeşti că, aşa cum punctai şi tu, aceeaşi oameni care vorbesc despre deschidere, despre democratizarea totală a guvernării fac ceea ce au făcut şi alţii înaintea lor şi criticau de zor. Dar fac asta pentru că legea le permite. Pe de altă parte, eu nu am auzit, poate mă contrazici tu, de vreo iniţiativă în parlament care să clarifice chestiunile de genul acesta. Bun, poate că legea nu e în bună regulă, hai să vedem cum face astfel încât să o schimbăm şi efectul să fie x, y, z, aşa cum ne-am dorit.

 

Dana Ciriperu: Cred că e portiţa aceea de lege interpretabilă. Depinde foarte mult cum citeşti legea şi cine îţi adresează solicitarea. Până la urmă, diferenţa e făcută tocmai de acelaşi nucleu de companii pentru că nu vorbim despre toate companiile de stat listate la bursă. Şi colegii mei au scris astăzi despre companiile din energie, o parte din companiile de energie care fac acest lucru, altă parte din acelaşi nucleu de companii din energie au salariile managerilor la vedere. Nuclearelectrica, spre exemplu, e o companie unde CEO-ul Cosmin Ghiţă şi-a publicat la nivelul lunii martie 2020, venitul încasat în companie în 2019.

Ioana Răduca: Şi atunci revin, e aceeaşi ţară, acelaşi stat, acelaşi guvern, acelaşi parlament, aceleaşi legi. Este absolut stupid ca o parte a companiilor de stat să meargă după acest principiu că nu e normal ca salariile celor care conduc în aceste companii să fie la liber, să poată fi cunoscute de către cei care plătesc până la urmă salariile respective şi de cealaltă parte să dea dovadă de mai mult respect, că până la urmă cred că acest este cuvântul, respect faţă de publicul pe care îl serveşti. Nu? Aşa ni se spune. Că în momentul în care de duci şi lucrezi la stat tu de fapt faci un mare sacrificiu pentru că îţi asumi nişte restricţii pe care nu le-ai avea la privat şi faci acest serviciu public pentru că tu crezi în datorie, în onoare şi ai respect faţă de funţia publică şi se dovedeşte că de cele mai multe ori, din păcate, nu vorbim despre asta. Şi cred că discuţia nu ar trebui să se oprească doar la ce e public şi ce nu e public, la capitolul salarii. Până la urmă, problema principală este cine ajunge în funcţiile respective. Cred că şi asta are nevoie de ceva mai multă transparentizare, pentru că am constatat, de fiecare dată, noi jurnaliştii, şi nu acum de un an, doi, trei, patru, nouă, ci de 30 de ani aproape, că în funcţiile publice plătite atât de bine, unde munca nu e, hai să fim serioşi, întotdeauna cea mai dificilă, ajung, coincidenţă, doar oameni care au carnet de partid sau susţinere politică şi nu pentru că ar avea un CV atât de zdravăn şi atât de bine construit şi în spatele CV-ului chiar ar sta o experienţă profesională atât de mare încât niciun partid pe lumea asta nu ar putea să refuze, până la urmă, accesul la aceste funcţii. Şi de fiecare dată constatăm că sunt prietenii şi pe baza acestor prietenii sau datorii de plătit să le spunem elegant, sunt numiţi la aceste companii de stat aceşti oameni care nici măcar nu ne mai spun cât câştigă salariul din banii noştri.

 

Dana Ciriperu: Cu atât mai mult se întâmplă asta acum când avem în faţă o nouă guvernare care defilează cu termeni precum transparenţă. Vrem să fim transparenţi, dar pe de altă parte meteahna asta a numirilor apropiaţilor în funcţii publice nu se limitează, dimpotriva, e exact acelaşi film pe care l-am mai văzut de atâţia ani. Şi poate tocmai de asta nu e interesant pentru noi, pentru cititori, să aflăm cât câştigă un membru în consiliul de administraţie al Romgaz, membru numit politic, pentru că dintr-o dată vom vedea în declaraţia de avere a lui sau în CV-ul lui o colecţie de funcţii în companiile de stat. Eu câteodată mă întreb cum reuşesc să ducă la îndeplinire.

Ioana Răduca: probabil sunt nişte supra oameni, nu sunt aşa ca mine sau ca tine să poată face un lucru, maxim două bine. Ei având nişte super puteri, pentru că toţi aceşti oamenii sunt nişte super man, ei pot duce simultan 5-6-7 -8, uneori, că au fost situaţii, chiar 10 joburi, super bine şi fără probleme. Că de aia merge România nemaipomenit, avem o economie care duduie, ca să cităm un alt clasic în viaţă, pentru că există aceşti oameni care îşi permit, pentru că au această capacitate şi expertiză profesională să facă 7 joburi într-o singură zi.

 

Dana Ciriperu: Numirile politice nu se opresc. Crezi că se vor opri vreodată?

Ioana Răduca: Nu atâta vreme cât nu discutăm sincer şi serios despre asta. Dacă ne reîntoarcem la povestea cu salariile, dacă suntem sinceri până la capăt haide să ne gândim la ASF. Acolo salariile sunt cunoscute de ani de zile. Toată lumea dă ochii peste cap în momentul în care vede că un om angajat la aASF câştigă undeva la 7.000 – 8.000 de euro pe lună, şi nu vorbesc de top of the top, ci de oamenii undeva la mijloc, middle management, şi oameni care atunci când le deschizi CV-ul constanţi că nu prea îi recomandă altceva în afară de vocea şi talentul olor pentru funcţiile respective şi noi dăm din gură, ne enervăm, noi jurnaliştii prezentăm datele, omul de acasă cu ochii în televizor sau în ziar spune că nu e posibil, e super frustrat că se întâmplă asta şi? Şi nimic. De fiecare dată discuţiile acestea publice nu sunt dublate de nişte discuţii politice serioase, asumate. Că aşa e foarte simplu ca un partid care intră la guvernare să vină şi să spună „gata, până aici, schimbăm placa, noi suntem altă generaţie de politicieni, noi mergem pe alte principii.” Şi după constaţi că şi ei la rândul lor aveau nişte lucruri de plătit, de reglat, nişte oameni în partid care trebuiau promovaţi, nişte oameni care făcuseră diverse servicii şi care acum trebuiau să încaseze şi ei la rândul lor. Că nu discutăm niciodată despre criterii de performanţă la stat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO