Dana Ciriperu: Vorbim astăzi despre creştere economică, indiferent cum ne-am uita la cifre, există această creştere pentru că raportat la acelaşi trimestru din 2020, în trimestrul al doilea din 2021 avem o creştere a PIB-ului de 13%, în primul semestru din acest an, creşterea economică merge către 6,5% şi există creştere chiar şi faţă de primul trimestru al anului 2021 de 1,8%. Oricum ne-am uita la aceste cifre e cu plus.
Ioana Răduca: O să te contrazic. Să nu te superi, dar nu e chiar oricum ne-am uita. Depinde întotdeauna cu ce compari sau cu cine te compari. Ţi se spune mereu compara-te cu unul mai deştept ca tine, mai bogat decât tine şi aşa vei vedea exact unde eşti. Dacă de fiecare dată te compari cu cineva care are, să spunem, nişte puncte în minus faţă de tine o să fii întotdeauna cel mai strălucit din curtea şcolii. Tu spui că oricum ne-am uitat la statistica asta e bine, suntem pe plus. Hai să nu uităm că 2020, anul pe care îl folosim în această comparaţie, e un an pe care ne-am dori aşa că ştergem cu totul din memoria noastră şi atunci dacă noi comparăm cu ceea ce ştim, nu doar în România, ci la nivel global, că a fost un an teribil de prost, evident că lucrurile n-au cum să stea altfel decât pe plus. Şi mă mai uit la un aspect, da e într-adevăr de multe ori o creştere substanţială anul acesta în comparaţie chiar cu economiile mai de la vestul Europei. Dar hai să nu uităm ce fac ele. Ok, poate că pe acest indicator nu stau la fel de bine cum stăm noi. Dar să nu uităm că au avut pierderi foarte mari pentru că au şi câştiguri foarte mari din zone în care noi nici măcar nu îndrăznim să visăm că am putea să adunăm bani. Uite, turism care pentru noi a fost o problemă în perioada pandemiei pentru că nu trăim din asta, i-a nenorocit pe alţii cum ar fi grecii, italienii, spaniolii pentru că din asta trăiau substanţial. Deci dintr-o dată avem această mare diferenţă. Astăzi, mă uitam pe cele mai recente ştiri de la Comisia Europeană care deja a început să facă plăţi prin PNRR. Spania a luat dintr-un foc o primă plată de 9 miliarde de euro ca să facă o parte dintre programele pe care le are de digitalizare şi de introducere pe piaţa muncii a tinerilor. Noi nici nu avem PNRR aprobat, dar oricum PIB-ul nostru, cum spui tu, oricum l-am privi e pe plus.
Dana Ciriperu: Aşa e, datele astea statistice pe care le aşteptam cu toţii au fost şi titluri inclusiv în ZF cu premierul Cîţu care de abia aşteaptă să desfacă şampania. Aşa cum ai spus tu e o recuperare.
Ioana Răduca: E cam ocupat acum şi am aflat că nu e cu şampanie, e cu bere.
Dana Ciriperu: E cu altceva, berea e pe lista de preferinţe.
Ioana Răduca: Eu ştiu dacă mai bea acum bere.
Dana Ciriperu: Cu siguranţă e un motiv de a sărbători pentru el, cu toate că aşa cum ai spus şi tu, e mai degrabă o revenire pentru că dacă ne uităm la indicatorii din 2019 şi anul trecut în trimestrul al doilea atunci economia scădea cu peste 10%. Prăbuşirea de atunci, cumva poate ritmul de creştere de acum e puţin mai mare, e fix litera aceea „V” pe care o aşteptam cu toţii, că ne întrebam anul trecut cum va fi criza şi cum va fi revenirea dacă avem o „W”.
Ioana Răduca: Dacă e în „V” sau în „W”.
Dana Ciriperu: Exact „V”, „W”, „U”, erau tot felul.
Ioana Răduca: Şi acum ne bucurăm pentru că vedem că într-adevăr o ia în sus.
Dana Ciriperu: Ne bucurăm pe de o parte că pare această literă „V”, că se conturează, dar pe de altă parte dacă ne uităm la preţul pe care îl plătim şi la dezechilibrele care se construiesc în spate, aşa cum spuneai şi tu, nu ştiu dacă e neapărat o veste foarte bună. Pentru că toată această creştere economică este susţinută în mare parte de consum din import deficitul în comerţul cu bunuri al României se adânceşte, importurile cresc galopant, exporturile nu ţin pasul.
Ioana Răduca: E doar un aspect. Pe de o parte, avem această poveste că în continuare noi trăim foarte mult nu din ceea ce producem, ci din ceea ce importăm şi că nu reuşim să avem o producţie aşa cum ne-am dori, deşi avem tot ceea ce ne trebuie: de la pământ, de la domeniul agricol până la, nu ştiu, minţi luminate care să facă din domeniul IT o super forţă din ţara asta. Dar mai e şi cel de-al doilea aspect care ţine de repartizarea banilor în această ţară. Remarcam că mulţi dintre analiştii de macroeconomie de la noi se uită şi în dungă la toate aceste cifre şi spun că îi sperie tendinţa aceasta de creştere tot mai accelerată a distanţei dintre venituri în România. Numărul celor care câştigă foarte foarte bine creşte, dar creşte foarte puţin, în schimb creşte consistent venitul acestora, iar numărul celor care trăiesc din venituri modeste e din ce în ce mai mare. Şi atunci nu avem de-a face cu nimic altceva decât cu o polarizare a societăţii care nu se vede doar în statistici şi o să remarcăm curând şi pe stradă şi în tensiunile sociale şi în felul în care vom vedea cum se votează în următoarele cicluri electorale.
Dana Ciriperu: Şi cred că o simţim deja cu toţii şi în familiile noastre pentru că fiecare dintre noi are în jurul lui oameni care în continuare sunt plătiţi în România cu salariul minim pe economie. Deşi, revenind din nou la premierul Cîţu pentru el vestea aceea cu 1% dintre români care câştigă peste 3.000 de euro pe lună a fost dintr-o dată un semnal că lucrurile s-au schimbat în România. Iată a ieşit soarele şi pe strada noastră.
Ioana Răduca: A uitat să pună o virgulă şi să ne explice cine sunt aceşti unu la sută din România care câştigă.
Dana Ciriperu: 50.000 de oameni.
Ioana Răduca: 50.000 odată şi unde lucrează ei, câţi dintre aceştia sunt de fapt angajaţii statului şi sunt de fapt susţinuţi până la urmă de cei din sectorul privat care câştigă mult mai puţin de atât şi care plătesc la stat toate aceste contribuţii tocmai ca să aibă parte de ceva mai multă viziune din partea statului şi de servicii publice măcar la un nivel decent, ca să nu îndrăznesc eu la ora asta să spun extraordinare.
