Aleph Story

ALEPH STORY: Peste 7.000 de locuri de muncă, la jumătatea lunii ianuarie. Domeniile în care se fac cele mai multe angajări. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Ioana Răduca, head of content Aleph News

15.01.2021, 18:15 1115

ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.

O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Ioana Răduca, head of content Aleph News – ŞTIU.

 

Adelina Mihai: Pentru ce domenii se fac cele mai multe angajări?

 

Ioana Răduca: Nu e o surpriză, cred, răspunsul pentru nimeni. Este suficient să îţi analizezi puţin obiceiurile schimbate din ultimele luni şi îţi dai seama unde se caută în mod special angajaţi. Evident, sectorul IT rămâne în continuare unul dintre cele mai profitabile din toate punctele de vedere. În retail, în banking, se fac în continuare angajări, se caută oameni. E bătaie pe posturi.

 

Adelina Mihai: Chiar mă uităm pe statisticile cu salariile din aceste domenii şi am fost surprinsă cât de mult a crescut salariul din IT, salariul mediu. 8.300 de lei net la finalul anului trecut.

 

Ioana Răduca: Gândeşte-te câte lucruri faci online în ultima vreme, cât de dependenţi am devenit de tehnologie. Practic IT-ştii sunt cei care ne conduc vieţile.

 

Adelina Mihai: Trebuie să fie şi programatori. Faţă de salariul mediu pe economie, 3400 de lei net, în banking, bankingul cu 5700 net salariu mediu, dacă ne amintim acum 10 ani bankingul era peste IT şi era în topul celor mai bine plătiţi angajaţi din economia. Acum, iată, sunt pe locul 6, 7.

 

Ioana Răduca: Gândeşte-te că bankingul fără IT în ziua de astăzi nu există. Sunt două sectoare care se leagă foarte bine împreună şi evident că nici unul dintre noi nu se mai gândeşte la banking fără să gândească implicit că este legat de tehnologie, de IT. Deloc surprinzător.

 

Adelina Mihai: Uite şi în retail m-am uitat, 2.800 de lei net. Aici salariile sunt ceva mai mici, calificările sunt mai scăzute dar a fost un sector efervescent în perioada asta, în ultimul an, al pandemiei. Care au fost domeniile unde nu a fost rău în ultimul an?        

 

Ioana Răduca: Hai să rămânem aici, la ce spuneai tu. Ne aducem aminte că supermarketurile chiar în cea mai teribilă perioadă a vieţii noastre de anul trecut, atunci când totul era închis, puteai să mergi în supermarket în continuare şi practic angajaţii de acolo erau cumva asimilaţi celor din linia întâi. Erau la fel de expuşi pericolului precum cei din spitale.

Nu a fost deloc o exagerare pentru că ei, în condiţiile în care nu ştiam foarte multe despre virus la ora respectivă, până la urmă şi-au luat acestui risc pentru că nu ştiau la ce se expun şi au rămas la serviciu, au acoperit mulţi dintre ei mai multe ture pentru că din câte spuneau angajatorii în perioada respectivă nu a fost chiar atât de simplu să găsească un număr de angajaţi mai mare într-o perioadă de timp relativ scurtă. Pentru că aşa cum punctai şi tu, salariile în acest sector, sunt şi nu sunt atractive. Sunt oarecum la limita de jos.

Întotdeauna statistica asta este înşelătoare pentru că depinde cum te uiţi la ea. Hai să ne gândim la un venit de 2.800 de lei în Bucureşti, sau în Cluj, care se dovedeşte a fi un oraş din multe puncte de vedere mult mai scump decât Capitala. Nu prea poţi trăi cu 2.800 de lei decent. Şi atunci cred că nu ar trebui să fie doar aşa o mare bucurie faptul că începem să creştem peste salariul minim. Este atât de minim salariul minim la noi şi nu înţelege cred că nimeni, tu ne poţi explică mai bine cum este calculat. Minim faţă de ce? Minim la minimă rezistenţă?

 

Adelina Mihai: Aici e o discuţie veche de 80 de ani, cred că a împlinit conceptul de salariu minim şi încă nu toate statele îl privesc la fel. Uite, Italia nu are salariu minim, de exemplu. Piaţa trebuie să regleze salariile şi să nu fie impuse de către Guvern şi sindicate.

 

Ioana Răduca: Sau alte ţări care privesc salariul minim ca acel minim venit de care are nevoie un om să supraveţuiască în condiţii decente cum spuneam.

 

Adelina Mihai: Mă uitam la piaţa muncii, la statistici nu stăm rău deloc. Avem 3,3% rata şomajului şi 290 de mii de şomeri. Nu prea s-a simţit criza deocamdată pe piaţa muncii cel puţin în indicatorii pe care îi vedem pentru că am avut şi deficit mare de personal înainte.

 

Ioana Răduca: Eu privesc cu foarte multă reticienţă toate aceste statistici, pentru că la noi nu e totul atât de transparent şi la lumină. Depinde cum ne uităm. Hai să ne uităm şi mai în amănunt.  România este ţară în care femeile nu au încă o problemă din punct de vedere al angajării. De ce? Pentru că în continuare este ceva absolut obişnuit ca o femeie să stea acasă, să crească un copil şi să nu meargă la muncă pentru că nu este jobul ei să meargă la muncă. Şi atunci toate lucrurile acestea nu le vezi în statistică şi din pricina asta noi suntem surprinzător una dintre ţările din Europa care nu există diferenţe salariale atât de mari între femei şi bărbaţi. Dar nu pentru că am fi noi mai catolici decât Papa, ci pentru că pur şi simplu nu analizăm fenomenul pe toate straturile lui. 

 

Adelina Mihai:  Bine şi venim dintr-o epoca a comunismului în care femeile munceau cot la cot cu bărbaţii în fabrici. N-a fost decalajul ăla atât de mare ca în alte state.

Ioana Răduca: Corect. E cum spuneam întotdeauna un pic mai complicat decât o simplă statistică. Dacă ne reîntoarcem la numărul joburilor listate (7000) s-ar putea ca numărul să fie ceva mai mare dacă stăm să ne gândim că tot mai mulţi angajatori preferă să recruteze cel puţin dintr-o primă fază prin „reţele interne”, pe bază de recomandare. Ştii la fel de bine ca şi mine că întodeauna când ai un post cheie, nu vei căuta pe o platformă, te vei uita în interiorul companiei după care te uiţi, cu ajutorul angajaţilor tăi în care deja ai încredere. 

Adelina Mihai: Sunt şi bonusuri, „refferal” se cheamă, de recomandări. Sunt angajaţi care primesc 1000-2000 de euro doar pentru că aduc pe cineva în companie şi acea persoană performează. Este foarte interesant cum a  evoluat piaţa muncii din acest punct de vedere. Vreau să te mai întreb de vaccinare. Avem şi noi acum vaccin în România. Ne înscriem deja. Cum văd angajatorii vaccinarea? Crezi că o să ajungem să fim recrutaţi în funcţie de vaccinat COVID sau nu? 

Ioana Răduca: Mi-e şi frică să mai dau răspunsuri cu privire la viitor după ce am văzut în 2020 că totul este posibil. Da, e de luat în calcul şi varianta aceasta, dar deocamdată astăzi ne lovim de problema înscrierii la vaccinare în România. Astăzi începe cea de-a doua etapă. E ziua în care angajatorul are posibilitatea să-şi înscrie pe platformă angajaţii care îşi doresc să fie imunizaţi. La ora 15.00 era ora de start, evident platforma nu a funcţionat.  A dat eroare, e în continuare o întreagă nebunie pentru că foarte mulţi angajatori primesc întrebări de la angajaţii lor, pentru că din estimări foarte mulţi angajaţi din România îşi doresc să fie trecuţi pe listă, după care mai văd ei dacă ajung la vaccin sau nu, dar să fie acolo.  Drept pentru care s-a dat buluc în paltformă pentru înscrierea în etapa a doua şi nu prea s-a dat buluc cu succes. Înţeleg şi la medicii de faimilie aceaşi problemă, în sensul în care primesc telefoane, de ieri seară, de azi dimineaţă. Toată lumea vrea să ştie concret cum se procedează, ce faci, ce poţi să faci pe persoană fizică, să nu mai treci prin angajator, prin medicul de familie.

 

Adelina Mihai: Uite şi tu ironie, că suntem ţara cu IT-işti, cu 200.000 de IT-işti plătiţi cu 8.300 de lei net pe lună şi ni se blochează platforma de vaccinare cum s-a blocat şi IMM Invest la început şi multe alte platforme de ajutoare de stat. Iată un paradox.

 

Ioana Răduca: Ne lăudăm, ne place când mai apare un unicorn cu rădăcini româneşti. Mai vin din când în când IT-işti plecaţi în străinătate care şi-au pus pe picioare un business foarte solid în zona această,  Au fost nenumărate situaţii în care IT-iştii români plecaţi în străinătate au revenit la Bucureşti, au bătut la uşă la Palatul Victoria şi au întrebat dacă nu vrea cineva să preia o serie de soluţii electronice care le-au pus pe picioare pentru rezolvarea unor probleme pe care le cunoaştem în ultimii 30 de ani, pentru debirocratizarea unor proceduri pe care noi aşa le păstrăm înţepenite.

 

Adelina Mihai: Sperâm totuşi să se rezolve cât mai curând.

 

Ioana Răduca: Este până la urmă o chestiune extrem de importantă dacă te gândeşti ce bătălie este la nivelul UE la această oră pe vaccin. Dozele vor fi din ce în ce mai puţine, iar dacă noi vom arunca la gunoi în ritmul în care deja am început să aruncăm, vom avea curând o mare problemă. Toată lumea din vestul Europei se va uita un pic „câş” la noi , deoarece ei fac mari eforturi pe achiziţii în timp cât mai scurt la companiile pharma. Noi ne permitem luxul pentru a sta cu dozele în frigider sau de a le arunca pur şi simplu că nu suntem în stare să imunizăm în intervalul de timp pe care îl avem la dispoziţie. E stupid atâta vreme cât există în România foarte mulţi oameni care-şi doresc imunizarea pentru că vor să se întoarcă la o viaţă normală şi stau şi se împiedică de tot soiul de proceduri. Există foarte mulţi doctori, văd că apar şi manageri de spital care-şi asumă să încalce cumva strategie coordonată atât de bine de la Bucureşti şi spun că preferă să nu se mai încurce în atâtea liste. Dacă există doritori care nu- s înscrişi deja pe lsite, să vină să facă vaccinul şi evident nu-l fac la negru, nu-l fac pe sub mână, urmează procedura, sunt înscrişi în acel registru unic de vaccinare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO