ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.
O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist ZF, şi Irina Ursu, editor-prezentator Aleph News – ŞTIU.
Adelina Mihai: 27.000 de români mor anual din cauza bolilor asociate poluării. Cum am ajuns în această situaţie? De ce ne omoară poluarea?
Irina Ursu: În general în România investim prea puţin în mediu, în protecţia mediului şi nu prea avem strategii de reducerea traficului şi mai ales aici în Bucureşti e o problemă de foarte, foarte mulţi ani. Bucureştiul este pe locul patru în topul oraşelor din Europa cu cel mai aglomerat trafic, iar asta contribuie masiv la creşterea poluării. Am redus foarte mult în ultimii 30 de ani spaţiul verde din Bucureşti, în schimb traficul din Bucureşti a devenit din ce în ce mai aglomerat, iar în lipsa unor strategii şi în lipsa unor investiţii clare în transportul, dezvoltarea transportului în comun nu prea avem nici o şansă. Şi asta pentru că vedem, sunt foarte multe cartiere care s-au dezvoltat în jurul Bucureştiului care sunt slab conectate cu centrul Capitalei. Vedem că liniile de metrou foarte greu se construiesc şi se dezvoltă, liniile de tramvai, nu mai vorbim nu sunt deloc modernizate, avem tramvaie vechi. Deci, iată o problemă reală. Dacă nu venim spre a sprijini şi a moderniza transportul în comun nu o să reuşim nicicum să îl facem atractiv.
Adelina Mihai: Deci nu crezi într-un parc auto complet electric, nu?
Irina Ursu: Nu complet electric, cu siguranţă mai avem multe până acolo, însă cred că se pot face paşi în direcţia asta. Mereu dau exemplul Clujului, unde lucrurile s-au mişcat ceva mai bine în ultimii ani, pentru că acolo s-au accesat fonduri europene pentru a cumpăra autobuze electrice, însă nu doar a cumpăra autobuze, nu doar aici este cheia. Trebuie dezvoltată întreaga infrastructură, trebuie să facem benzi dedicate pentru transportul în comun, trebuie să îl punem la punct în aşa manieră în care să se respecte orarele de circulaţie, pentru că de fapt asta îi împiedică pe oameni să folosească transportul în comun. Faptul că nu ştiu niciodată când vine autobuzul nu îşi pot planifica o călătorie cap coadă, pentru că merg în staţie şi spun: „stau aici de 20 de minute şi nu a venit autobuzul să mă ia”. Nu avem staţiile dotate cu afişaj care să fie şi respectat. Lucruri care acolo au început să se mişte, în toate staţiile există afişaj electronic ştiind în cât timp îţi vine autobuzul, vino un autobuz la 3 minute, aşa cum vin aici metrourile şi asta a contribuit foarte mult la reducerea traficului. Aşa că fără infrastructură, fără nişte proiecte mai de lungă durată, pentru că mai avem aici o problemă. Cum a fost şi cu problema cu autobuzele şcolare pentru elevi aici în Bucureşti, deşi s-a demarat proiectul la un an şi un pic de când a fost lansat, gata ne-am dat seama că e ineficient din punct de vedere economic. Mentalitatea nu o schimbi într-un an de zile. Dacă omul s-a obişnuit să stea în maşină, pentru că i se pare că e mult mai sigur aşa, chiar dacă petrece mai mult timp în trafic, nu o să reuşeşti într-un an de zile să-l convingi. Trebuie o viziune pe termen lung.
Adelina Mihai: Mai ales în perioadă de pandemie, când încerci să eviţi locurile publice. Ce putem învaţă din modelele altor mari oraşe?
Irina Ursu: Viena este un exemplu de urmat. Este pe locul 6 la nivel mondial în ceea ce priveşte infrastructura de transport în comun şi în ceea ce priveşte reţeaua de tramvaie. La ei lucrurile sunt cât se poate de simple. Atunci când se construieşte un cartier rezidenţial, întâi fac liniile de metrou şi apoi le dă voie să construiască acel ansamblu rezidenţial. Deci pentru ei, ideea de conectivitate şi filozofia lor este în felul următor. Dacă vrei să îi faci pe oameni să folosească transportul în comun, trebuie să aibă o staţie aproape de casa lor, să nu meargă foarte mult pe jos până la cea mai apropiată stăţie de autobuz ori de metrou. Şi la ei doar 27% din populaţia Vienei foloseşte maşina, 40% foloseşte mijloacele de transport în comun, iar restul folosesc biciclete sau mersul pe jos. Deci, acolo au reuşit să facă accesibil acest transport. Plătesc şi foarte puţin. Un euro pe zi te costă să circuli cât vrei, toată ziua cu toate mijloacele de transport în comun în Viena. Deci, iată că se poate.
Adelina Mihai: Şi la noi e accesibil transportul în comun. Nu poţi să zici că avem tarife foarte mari, mai ales că am avut şi gratuităţi pentru diverse categorii.
Irina Ursu: De acord, dar faptul că, nu ştiu, trebuie să mergi foarte mult până la următoarea staţie, faptul că nu ştii niciodată când vine autobuzul sau dacă mai vine, dacă nu s-a împotmolit pe drum, faptul că stă în trafic la fel cum stă orice altă maşină şi nu are o bandă dedicată să-şi vadă de traseu, astea sunt nişte piedici foarte mari. Şi când vorbim aşa de oraşe smart, unul dintre punctele cheie în a deveni oraş-smart este să faci un transport eficient în oraşul tău. Să reduci timpul petrecut acolo şi evident asta cere foarte multe investiţii. Ce mai era interesant era faptul că, astăzi spuneau şi cei care au făcut această monitorizare a deceselor care survin an de an din cauza problemelor asociate poluării, faptul că poate se fac proiecte pe hârtie de eficientizare, dar ori se folosesc date greşite, ori sunt foarte evazive obiectivele de acolo şi de aceea foarte multe ONG –uri le contestă. Ştim că în Bucureşţi au fost în anii trecuţi, s-a făcut un plan din acesta de reorganizare care a fost imediat contestat, pentru că pur şi simplu era făcut doar de dragul de-al face. Şi hai să ne gândim, uite luăm încă o dată exemplul Clujului. Ei au făcut de câţiva ani de zile bugetară participativă. Poate n-ai oameni cu idei în Administraţia publică, deşi de aia îi plătim, să vină cu idei şi să ne rezolve nouă problemele. Atunci alocă o parte din buget ideilor venite din comunitate şi ai şanse mai mari să rezolvi probleme de care nu ştiai. Pentru că oamenii vin şi le pun în faţă şi vin şi cu un plan de ale combate. La fel s-a întâmplat cu autobuzele şcolare la Cluj. Autobuzele şcolare la Cluj au apărut în urma unui astfel de proces. Cineva a venit cu ideea, a venit cu un plan cum să îl pună în aplicare, a primit banii primăriei şi lucrurile funcţionează.
Adelina Mihai: Bun, mai sunt şi alte soluţii de fluidizare a traficului. Chiar la noi la Aleph News, am vorbit cu Michael Horodniceanu, cel care a ajutat la fluidizarea traficului din New York şi care este consilierul lui Nicuşor Dan, actualul primar al Bucureştiului, şi care vorbea de soluţii ceva mai simple, de tipul semafoare inteligente, să nu mai stai atât.
Irina Ursu: Celebra undă verde care calculează astfel încât, să reuşeşti să nu stai blocat la fiecare semafor pe roşu. Da, putem ajunge şi acolo. Sunt foarte multe soluţii, dar cred că la finalul zilei trebuie să îi convingem pe oameni să folosească transportul în comun. Toată lumea vorbeşte despre faptul că un oraş sau o naţie este civilizată, cum îţi dai seama că o naţie este civilizată, vezi că atât cei din clasele superioare cât şi cei din clasele de mijloc sau nu ştiu, săracii şi bogaţii îşi permit să folosească mijloacele de transport în comun şi nu se feresc de ele. Deci, cam aici e cheia.
