Aleph Story

ALEPH STORY: Suntem proprietari, dar locuim prost. O discuţie cu Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, editor-prezentator InSecuritate, Aleph News

02.06.2021, 18:20 1074

O discuţie cu Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, editor-prezentator InSecuritate, Aleph News.

 

Cristian Hostiuc: Discutăm despre situaţia locativă a României. Punctul bun este că suntem proprietari pe casele pe care locuim, punctul slab este că situaţia locativă a noastră, respectiv metri pătraţi pe cap de locuitor, suntem la coada Europei.

Bogdan Nicolae: Sunt date de la Uniunea Europeană şi de la Institutul Naţional de Statistică din România, o situaţie care reflectă imaginea la 31 decembrie 2020, datele au fost publicate în urmă cu câteva zile. 98,8% din populaţia României deţine o locuinţă, o formă de locuinţă, conform statisticii. Avem puţin peste 9 milioane de locuinţei şi peste 25 de milioane de încăperi, de camere care sunt locuibile. Per total, în România pentru o locuinţă se dedică undeva la 47,8 metri pătraţi, ceea ce înseamnă că pentru o cameră, în medie avem 17,5 metri pătraţi.

 

Cristian Hostiuc: Datele sunt foarte mici, adică pe metri pătraţi înseamnă foarte puţin. Noi suntem proprietari pe case, fie că suntem la oraş, fie că sunt moştenite de la părinţi, bunici, la ţară, suprafaţa per cameră este foarte redusă.

Bogdan Nicolae: Ar putea să fie văzută aşa, de la an la an modelul de construcţie a involuat în sensul că suprafeţele utile s-au restrâns. Pe de o parte e vorba de scumpirea creditelor, scumpirea construcţiilor, dar pe de altă parte e preferinţa oamenilor să se îndrepte spre spaţii compacte, mai reduse ca suprafaţă.

 

Cristian Hostiuc: Cred că este mai puţin legat de scumpirea creditelor, pentru că dobâzile au scăzut şi creditul la noi este ieftin, comparativ cu anii anteriori, cred că este capacitatea noastră, adică cât putem să plătim pentru un apartament de două camere. În discuţiile cu dezvoltatorii, ei spun, capacitatea – cel puţin în Bucureşti – a unei familii de a plăti două camere este între 65.000 de euro şi 80.000 de euro. Ei spuneau că ar vrea să facă apartamente cu suprafeţe mai mari, la 100.0000 de euro, 120.000 euro, cu suprafeţe generoase, dar nu le cumpără nimeni.

Bogdan Nicolae: Da, pentru că nici lumea nu se poate îndatora peste măsură ca să plătească un asemenea apartament. Însă, cred că e bine de menţionat faptul că, cazul particular al României este fără egal în UE, poate dacă am mege spre est am mai reîntâlni acest model de a fi atât de mulţi proprietari. E un model cultural, în est, Ucraina, Federaţia Rusă, România, Republica Moldova, are această propensiune către a achiziţiona o proprietate locativă pentru a avea un activ de care te poţi folosi pe durata mai multor generaţii, cel puţin 50 de ani dacă este o locuinţă care să fie garantată din punct de vedere constructiv. E un model cultural care a dat peste cap proiecţiile multor jucători în piaţă la noi, creditele acestea ipotecare, nu semănăm deloc cu ceea ce se întâmplă în vest. Nu avem o populaţie, o generaţie, nici măcar cea tânără, care să caute să stea cu chirie sau să preferă investiţia acelor sume de bani în alte forme de economisire sau investiţie, în schimb preferă să „investească” în rate către bănci, pentru a fi proprietari pe un anumit tip de locuinţă, pe un anumit tip de apartament sau casă.

 

Cristian Hostiuc: Ceea ce spui este corect, dar până la urmă principalul activ al României, comparativ cu alte state ale UE sau alte ţări din vest, este faptul că eşti proprietar pe casă şi nu mai trebuie să mai plăteşti o chirie. Fie eşti proprietar pentru că ai cumpărat acum, fie moşteneşti, pentru că noi moştenim multe proprietăţi ale părinţilor şi bunicilor noştri şi suntem confortabili din acest punct de vedere.

Bogdan Nicolae: Şi poate că este legat şi de faptul că impozitele pe aceste proprietăţi nu sunt deloc în oglindă cu ceea ce se întâmplă în Occindent. La noi este încă suportabil să deţii şi terenuri, chiar dacă nu le lucrezi, chiar dacă sunt moştenite de la bunici şi părinţi, totuşi nu plăteşti impozite excesive pe aceste tipuri de proprietate extra, să le spunem, le putem adăuga la categoria de lux.

 

Cristian Hostiuc: Din păcate nu ştiu cum se va rezolva această situaţia în care camerele noastre să fie mai generoase, iar apartamenele mai bune şi mai generoase, pentru că acolo se vede. În camera în care stai, vezi cum stai. Dacă în acea cameră de 17 metri pătraţi mai pui şi dulapuri nu îţi mai rămâne nimic ca să faci altceva.

Bogdan Nicolae: Spaţiul vital, da. În medie, practic raportat la cifrele de la finalul anului 2020, o locuinţă din România are 2,7 camere, adică maxim trei încăperi, trei camere locuibile. Există diferenţe şi în interiorul României între diversele regiuni de dezvoltare, sunt unele regiuni precum Bucureşti, Ilfov, Centru, Vest, nord-Vest, unde suprafaţa depăşeşte media naţional, o cameră are cam 19 metri pătraţi, în schimb, toate celelalte regiuni, Muntenia, Oltenia, sud, sunt sub media naţională, iar suprafeţele acestor încăperi sunt undeva la 15 metri pătraţi. Deci există diferenţe culturale şi în interiorul României în funcţie de accesul la anumite surse tradiţionale sau moderne de întreţinere şi încălzire a acestor spaţii.  

 

Cristian Hostiuc: Vom vedea în următorii 10 ani dacă creşterea puterii de cumpărare din România şi accesul mult mai facil la creditul bancar, care în continuare este destul de ieftin în România, va schimba puţin situaţia locativă, adică vom beneficia de apartamente mai generoase, de camere mai mari pentru a respira puţin a Europa.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO