Aleph Story

ALEPH STORY: Vin minerii la Bucureşti? O discuţie cu Cristian Hostiuc, director-editorial Ziarul Financiar şi Felix Drăghici, editor-prezentator ŞTIU

22.02.2021, 18:30 233

ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.

O discuţie cu Cristian Hostiuc, director editorial ZF, şi Felix Drăghici, editor-prezentator Aleph News – ŞTIU.

 

Cristian Hostiuc: Pentru noi venirea în anii 1990 a minerilor a fost de prost augur, ca să spun aşa, ne-a ţinut pe loc aproape un deceniu. Acum, cu acest scandal care a intervenit la mine şi cu declaraţia premierului Florin Cîţu că în timpul mandatului lui nu va permite venirea minerilor la Bucureşti, cum suntem acum?

 

Felix Drăghici: Păi ce să spunem? Doar surprinşi. Tot timpul suntem perplecşi, ca să spunem aşa. Între cele trei coloane de excel, Florin Cîţu şi-a permis o declaraţie politică care vorbeşte despre o realitate despre care aş zice că nu este foarte cunoscută la Palatul Victoria, locul acela unde minerii au venit şi l-au dat jos pe Petre Român, practic prima debarcare a unui premier român la reacţie sau în relaţie directă cu strada, în august 1991.

 

Cristian Hostiuc: Cred că dacă nu ar fi existat acest scandal, parcă nici nu mai ştiam că noi mai avem mineri în România. Noi ştiam că suntem acum ţara IT-iştilor.

 

Felix Drăghici: În Valea Jiului, în momentul acesta, mai sunt 3.000 din cei 53.000 de mineri care erau la începutul anilor 2000. Deci practic vorbim despre un moment de arătat muşchii, doar ca să părem simpatici pe Facebook. Este o guvernare pe Facebook cu un gest de Facebook. Nu are legătură cu realitatea. Este însă o situaţie dificilă, care vorbeşte despre reconversie, despre reconstrucţie şi despre principii.

 

Cristian Hostiuc: Despre restructurarea companiilor miniere, iar întrebarea tuturor este „au sau nu au viitor?”. Sau dacă au viitor, sub ce formă există acel viitor? Totuşi, în anul 2021, este să spunem revoltător că salariile nu sunt plătite. Mai ales la stat, la companiile de stat. Şi întrebare este cum s-a ajuns aici şi cum s-a ajuns ca minerii să fie revoltaţi de acest lucru. Nu cer condiţii. Adică condiţiile mai bune sunt pe locul trei, patru. Prima condiţie este să fie plătite salariile.

 

Felix Drăghici: Vorbim despre ani de guvernanţă, asta care este aşa un cuvânt nou, este noul slang din lumea financiară. De fapt, vorbeşte despre principii de transparenţă şi predictibilitatea actului de conducere. România a angajat tot felul de, nu găsesc un cuvânt care să cuprindă toată fauna asta politică pe care o vedem, tot felul de chelneri, tot felul de oameni care au făcut şcoală, evident, la seral dacă se mai putea, oameni total nepregătiţi. Motiv pentru care astăzi suntem în măsură să vedem efectele acestei contraselecţii. Spuneam împreună că parcă nici comuniştii nu au făcut o contraselecţie atât de bună. Adică împotriva tuturor elementelor de bun simţ. Motiv pentru care vedem astăzi ce se întâmplă, când dintr-odată ne aşteptăm, nu-i aşa, să nu mai avem curent electric, să nu mai meargă canalizarea şi aşa mai departe. Pentru că oamenii care se ocupă de aceste bunuri publice sunt oameni incompetenţi.

 

Cristian Hostiuc: Ar fi fost interesant aşa, ca o ironie, ca cel desemnat să administreze situaţia dificilă de Valea Jiului să fie cineva de la USR. Noul partid politic, care ar trebui să includă toate nemulţumirile noastre.

 

Felix Drăghici: Şi-ar dori. Eu zic că şi-ar dori. Sunt tot timpul acuzaţi că sunt neomarxişti şi să nu uităm că primul premier al României, care a fost blocat în mină, speriindu-l chiar şi pe Nicolae Ceauşescu, a fost Ilie Verdeţ în grevele din 1977. Acela a fost un moment în care câteva sute de mii de oameni se bazau pe grevele minerilor din 1977. Grevele de atunci care au dus de fapt la foarte, foarte multe beneficii, statutul acela de vedete triste din 1990, au fost adus de acele greve. Practic este o tradiţie a solicitărilor foarte radicale care vin din Valea Jiului, dar nu mai suntem în epoca aia. Toată ziua ar trebui să vorbim despre ecologie, cred că undeva Valea Jiului ar trebuie să se regăsească în acest program de rezilienţă. Zecile de miliarde despre care vorbim în fiecare zi, ar trebui să se regăsească o parte dintre ele şi într-un program verde gândit cu energie sustenabilă în Valea Jiului.

 

Cristian Hostiuc: Bun, noi de aici. Pentu noi de la Bucureşti, din acest studio, ne este foarte uşor de vorbit despre Valea Jiului pentru că nu suntem confundaţi cu problemele de acolo. Dar eu aş vrea un răspuns de la guvern, un răspuns pe care îl aşteptăm de 10 ani, de 20 de ani, dacă mai are sens industria cărbunelui în România, dacă mai are sens, sub ce formă mai are sens, având în vedere nu trecutul, ci tot ce se întâmplă. Şi aduc în discuţie acuma ce s-a întâmplat în Texas. Acolo unde tot sistemul a fost privatizat şi s-a trezit în mijlocul unei ierni extrem de friguroase că a colapsat.

 

Felix Drăghici: Mă concentrez în Texas pe o singură, pe un singur aspect al acestei poveşti pe care ne-o spui. Faptul că, acele companii de electricitate care au ignorat cererile oamenilor, care vorbeau despre insuficientă pregătire a sistemului de transport, acele probleme nerezolvate, vor fi date în judecată şi vor plăti despăgubiri mai mari decât ar fi fost investiţiile în bună desfăşurare a activităţilor. Aş zice că aia e o lecţie importantă de asemenea de învăţat pentru România.

 

Cristian Hostiuc: Nu ştiu, eu aştept răspunsul la întrebare. Mai are sens sau nu industria cărbunelui în România? Aceste termocentrale pe baza de cărbune mai au un viitor în România şi în colaborare cu Europa sau trebuie să le închidem şi să rămânem  doar la mâna apei şi a vântului?

 

Felix Drăghici: Mi-e teamă că tu aştepţi nişte răspunsuri de la nişte specialişti, în nici un caz, să spunem aşa, maiştrii sau chelnerii angajaţi la Bucureşti în diverse birouri pompoase nu vor fi în stare să ofere aceste răspunsuri pentru că ce simplu este, habar nu au pe ce lume trăiesc. Însă ei vorbesc despre realităţi despre care cel mult au auzit la televizor la alţii.

AFACERI DE LA ZERO