♦ Retailul premium şi de lux dintr-o ţară oferă, pe de-o parte, o imagine a nivelului de dezvoltare din respectiva societate. Pe de altă parte, este o oglindă şi a turismului, dat fiind că o bună parte din încasările acestor mărci de modă, cosmetice, bijuterie şi orologerie sunt obţinute de la vizitatorii care vin în scop de business ori de leisure ♦ În ceea ce priveşte România, această piaţă a fost şi este în continuare subdezvoltată, cu un număr mult mai mic de mărci decât în ţările din regiune, spre exemplu. Motivul? Multă vreme, consumatorii locali au preferat să îşi facă shoppingul în străinătate, iar turiştii au fost prea puţini ca să pună umărul la dezvoltare ♦ Lucrurile par să se schimbe însă, pe măsură ce economia s-a maturizat, puterea de cumpărare a crescut, iar baza de consumatori locali de top, de asemenea. Plus că şi turismul este văzut a avea un potenţial uriaş ♦ Aşadar, piaţa de lifestyle şi lux intră într-o nouă eră?
Calea Victoriei, Calea Dorobanţilor, galeria comercială The Grand Avenue a hotelului de cinci stele JW Marriott şi centrul comercial Băneasa Shopping City sunt cele patru „artere“ unde stă concentrată mare parte din piaţa premium şi de lux a Bucureştiului şi, totodată, a întregii Românii.
În ultimii ani, zona Dacia-Grădina Icoanei a început şi ea să atrăgă o serie de investiţii de profil – multibrandul Aparterre, monobrandul Ami Amalia şi magazinul de design The Edit fiind câteva exemple reprezentative. Totuşi, în timp ce abia se conturează caracterul acestui cartier central, în celelalte cazuri există o istorie – mai recentă sau mai îndelungată - a luxului românesc.
Creme de la creme
De departe cea mai cu poveste arteră comercială a României este Calea Victoriei, cea care, pentru mulţi, este echivalentul autohton al Champs Elysee din Paris sau al Via della Spiga din Milano. Doar că există unele diferenţe importante. Multe dintre spaţii sunt mici, de doar câteva zeci de metri pătraţi, iar locurile de parcare lipsesc cu desăvârşire. Asta a făcut ca, de-a lungul ultimilor 35 de ani, zona să se schimbe de mai multe ori la faţă.
În anii de boom 2006-2008, o serie de mărci de lux şi-au pus România pe hartă. A venit criza financiară şi zona s-a golit brusc, pentru ca după câţiva ani unele nume să îşi (re)încerce norocul. Erau nume mai mici, care puteau opta pentru magazine pe măsură (din punctul de vedere al suprafeţei).
A urmat însă un alt val de închideri şi, apoi, Calea Victoriei a devenit interesantă pentru operatorii de cafenele şi restaurante, care au înţeles că turiştii ajung invariabil aici, iar românii care evită centrul istoric sunt dispuşi să dea o şansă acestei artere.
În ultimii ani însă, poate chiar şi pentru faptul că localnicii de toate vârstele merg în număr mare în inima Capitalei, dar şi pentru că economia e alta faţă de acum 10-15 ani, brandurile de modă de lux îşi întorc şi ele privirea către Bucureşti şi către Calea Victoriei.
Ce noutăţi sunt?
Unul dintre cele mai importante evenimente din retailul autohton în 2025 îl reprezintă deschiderea H Ştirbey Palace. În urmă cu câteva luni, dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe a anunţat că redeschide Palatul Ştirbei de pe Calea Victoriei din Bucureşti, pe care îl transformă în „primul department store din România“. Deschiderea este planificată pentru a doua parte din 2025.
Oficialii de la Hagag au anunţat că pe o suprafaţă de aproximativ 4.000 mp, Palatul Ştirbei va găzdui colecţiile caselor Dior, Saint Laurent, Valentino Garavani, Celine, Loewe, Zegna, Roger Vivier, Amina Muaddi, Rene Caovilla, Jimmy Choo, Dolce & Gabbana, Moncler, Santoni şi altele. Vor exista, de asemenea, spaţii dedicate brandurilor de beauty şi parfumerie de top. Portofoliul va fi completat de un restaurant fine dining şi de un in-store champagne bar.
Deschiderea department store-ului vine într-o perioadă în care în alte pieţe acest tip de concept are probleme, tot mai multe mărci orientându-şi atenţia către buticuri monobrand independente.
În România însă, unde piaţa e subdezvoltată, unde puţine nume mari au venit şi unde şi mai puţine au venit direct, acest tip de magazin poate reprezenta un început, o metodă de testare a apetitului. Iar faptul că această iniţiativă a ales Calea Victoriei drept destinaţie nu este întâmplător. Tot aici, în ultimul an, au avut loc alte trei mutări-cheie.
Cei trei „crai“ de la apus
Brandul de modă Louis Vuitton, unul dintre cele mai importante nume din industria de lux, a deschis un nou magazin la parterul hotelului Athenee Palace Intercontinental de pe Calea Victoriei din Bucureşti. Magazinul a fost inaugurat oficial pe 3 decembrie, însă pe data de 2 decembrie 2024 clienţii casei au fost invitaţi la un tur privat.
Tot pe 2 decembrie, seara, a fost închisă unitatea Louis Vuitton din galeria comercială The Grand, din cadrul hotelului JW Marriott din Capitală.
Louis Vuitton, marca fanion al grupului LVMH din Franţa, a venit direct în România în 2008. Atunci, brandul a deschis un magazin de 130 mp în galeria hotelului de cinci stele JW Marriott, în urma unei investiţii care a depăşit un milion de euro. Acesta avea în portofoliu genţi, pantofi şi accesorii. Spaţiul actual este însă mult mai mare şi are în ofertă mai multe produse.
În apropierea buticului Louis Vuitton a mai apărut un nume nou. Mai exact, brandul italian de modă de lux Zegna a revenit pe piaţa din România după o pauză de un deceniu. Grupul a deschis un magazin monobrand într-o vilă istorică din centrul Capitalei. Spaţiul de retail este operat în sistem de franciză de către Terminal of Fashion, compania care deţine şi francizele locale ale Valentino Garavani sau Dolce & Gabbana. Businessul este deţinut de familia Coman, cunoscută pentru că a dezvoltat companii în energie (Transenergo) şi retail IT (Best Computers).
Şi, tot în zonă, mai exact aproape de Ateneu, grupul francez Hermès, o afacere de familie ajunsă la cea de-a şasea generaţie şi unul dintre cei mai importanţi actori din industria de lux de la nivel mondial, ar urma să intre pe piaţa locală cu un magazin propriu, spun sursele ZF.
Acest brand se va adăuga aşadar „salbei“ de nume mari de pe Calea Victoriei şi din proximitate, salbă ce mai cuprinde şi Max Mara, Hugo Boss sau Freywille. Zona a pierdut însă anul trecut un brand important, Burberry, care a închis magazinul de la Bucureşti, operat în franciză. Retailerul are probleme de altfel şi la nivel internaţional.
Luxul şi hotelurile de cinci stele
În zona Calea Victoriei, brandurile care vin aleg una din două opţiuni – magazine la parterul hotelurilor de cinci stele din zonă (Athenee Palace Intercontinental şi Radisson Blu) sau în spaţii independente, de multe ori clădiri istorice.
Decizia de a deschide un butic de lux în cadrul unui hotel de cinci stele nu este ceva specific României, în străinătate aceasta fiind o practică des utilizată. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că profilul clientului unui astfel de magazin este similar cu cel al hotelurilor de cinci stele.
Dintre unităţile de cazare de profil din Capitală, JW Marriott a fost primul care a dezvoltat o galerie comercială pentru chiriaşii importanţi – Rolex, Dolce&Gabbana, Valentino, Diesel, Dsquared şi alţii. Deşi Louis Vuitton a părăsit acest spaţiu, alte nume continuă să vină, cel mai recent deschis fiind buticul Tudor, un brand deţinut de compania care are şi Rolex. Şi pe plan local, cele două sunt administrate de acelaşi grup - Chronolink.
Dezvoltare prin parteneri
De altfel, cele mai multe branduri premium şi de lux preferă să abordeze piaţa din România prin francizaţi şi parteneri, fiind cazul Rolex, Hugo Boss, Brunello Cucinelli sau Dolce&Gabbana. Avantajul unor branduri operate în sistem de franciză este faptul că riscurile companiei-mamă sunt mai mici, la fel şi costurile. Mai mult, antreprenorii ştiu mai bine piaţa şi comportamentul de consum.
Louis Vuitton a venit direct pe piaţa locală, fiind unul dintre puţinele branduri care nu au optat pentru franciză. Un al doilea este Michael Kors care a deschis prima sa unitate în aceeaşi galerie comercială de la parterul hotelului JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Al doilea a fost inaugurat la scurtă vreme după aceea, în centrul comercial Băneasa Shopping City. Între timp, magazinul din mall este singurul rămas.
Mall vs stradal
Centrul comercial din nordul Bucureştiului este de altfel al treilea „pol“ al pieţei de lux din Bucureşti şi din România. Băneasa Shopping City a adunat un număr mare de branduri de beauty (Chanel, Dior, Guerlain, YSL, etc) şi de ceasuri şi bijuterii (Chopard, Tag Heuer, Teilor, etc).
Marile mărci de modă preferă însă - cel puţin în Europa -, spaţiile stradale sau la parterul hotelurilor de lux. Aşa se face că a patra zonă comercială este Calea Dorobanţilor. Aici însă numărul de iniţiative e mai mic, iar asta deşi zona e dominată de vile şi apartamente de lux şi e locuită fix de clienţii mărcilor de top. Familia Şeitan e cea care a pariat cel mai puternic pe acest cartier, aducând Canali, Brunello Cucinelli şi Distinto.
Astfel, analiza ZF a conturat astfel harta luxului românesc: patru zone comerciale, peste 20 de branduri şi afaceri de 1,5 mld lei anual.
Retailul premium şi cel de lux dintr-o ţară oferă, pe de-o parte, o imagine a nivelului de dezvoltare din respectiva societate. Pe de altă parte, este o oglindă şi a turismului, dat fiind că o bună parte din încasările acestor mărci de modă, cosmetice, bijuterie şi orologerie sunt obţinute de la vizitatorii care vin în scop de business sau de leisure.
În ceea ce priveşte România, această piaţă a fost şi este în continuare subdezvoltată, cu un număr mult mai mic de mărci decât în ţările din regiune, spre exemplu. Motivul? Multă vreme, consumatorii locali au preferat să îşi facă shopping-ul în străinătate, iar turiştii au fost prea puţini ca să pună umărul la dezvoltare.
O nouă eră?
Lucrurile par să se schimbe însă, pe măsură ce economia s-a dezvoltat, puterea de cumpărare a crescut, iar baza de consumatori locali, de asemenea. Plus că şi turismul este văzut a avea un potenţial uriaş. Aşadar, piaţa de lifestyle şi lux intră într-o nouă era?
Cifrele par să confirme asta. Vânzările de ceasuri şi bijuterii (de orice fel, dar cele de lux cântăresc tot mai greu) s-au aproape dublat în perioada 2020-2023 la 2,1 mld. lei, în timp ce numărul de jucători a crescut marginal, arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Şi puterea de cumpărare a crescut puternic în aceşti ani.
Aşadar, apetitul pentru lux creşte. Iar asta într-o perioadă în care piaţa mondială de profil trece printr-o resetare. După o creştere de 10% între 2021 şi 2023 şi după un declin abrupt în pandemie, acum ea scade iar, cu 2% între 2024 şi 2025, arată raportul True Luxury Global Consumer Insight, the BCG-Altagamma Study – ediţia 2025.
Dar poate tocmai această scădere din pieţele consacrate determină brandurile să îşi îndrepte privirea în altă parte. Iar România poate fi o opţiune.
