♦ Bucureştiul este printre foarte puţinele capitale europene în care arterele centrale au spaţii goale sau ocupate de farmacii, bănci şi case de pariuri, în timp ce mallurile sunt pline şi au liste de aşteptare ♦ Întregul stoc de retail stradal premium al Capitalei - 50.000-80.000 mp - echivalează cu un singur centru comercial precum ParkLake sau Mega Mall ♦ Chiriile de pe Calea Victoriei, deşi în creştere puternică, rămân la un sfert faţă de Praga sau Budapesta, iar randamentul de 8% faţă de 4,5% la Praga arată prima de risc pe care piaţa o ataşează Bucureştiului ♦ În acelaşi timp, banii mari curg spre malluri şi parcuri de retail: AFI Europe a plătit 281,8 mil. euro pentru şase centre comerciale, cea mai mare tranzacţie de retail din istoria pieţei, iar în construcţie se află peste 540.000 mp de noi spaţii comerciale ♦ Problema centrului: proprietate fragmentată, risc seismic, autorizaţii care durează 12-36 de luni ♦ Leipzig şi Rotterdam arată că declinul poate fi inversat, dar reţeta cere 10-15 ani de continuitate administrativă.
Piaţa de retail modern din România a depăşit 5 milioane de metri pătraţi chiar la început de 2026, mallurile dominante au liste de aşteptare pentru chiriaşi, iar investitorii au rulat în acest an sute de milioane de euro pe tranzacţii cu centre comerciale. În acelaşi timp, centrul Bucureştiului abia adună, potrivit estimărilor Colliers, între 50.000 şi 80.000 de metri pătraţi de spaţii stradale premium - echivalentul unui singur mall de talia ParkLake sau Mega Mall. Întrebarea pe care o ridică piaţa este dacă centrul Capitalei mai poate fi recuperat sau se va specializa definitiv ca decor pentru turişti şi terase.
Spre deosebire de piaţa centrelor comerciale, măsurată trimestrial de marile companii de consultanţă, retailul stradal din Bucureşti nu apare în nicio statistică sistematică: piaţa este opacă şi fragmentată, iar spaţiile intră şi ies din stoc de la un an la altul. Tocmai dimensiunea estimărilor arată însă amploarea problemei.
