♦ Balanţa comercială din comerţul cu produse agroalimentare aduce Poloniei un plus de 17 mld. euro anual, în timp ce în România deficitul este de 3 mld. euro, iar dacă scoatem din calcul cerealele mergem spre un deficit de peste 6 mld. euro ♦ În schimb, Polonia este în multe domenii pe primele locuri în ceea ce priveşte producţia şi exportul în Europa, inclusiv în ceea ce priveşte carnea de porc, un domeniu în care România nu poate să devină o forţă pentru că nu a scăpat nici după şapte ani de pesta porcină.
Polonia a devenit în ultimii ani o adevărată China a Europei prin multitudinea de produse pe care reuşeşte să le producă şi să le exporte, iar industria alimentară şi agricultura nu fac excepţie. Comparaţia României cu Polonia vine dintr-un motiv simplu: rafturile din România sunt pline de produse realizate acolo, de la legume, inclusiv congelate, la carne, fructe sau chiar măsline care sunt importate în Polonia, ambalate şi apoi vândut mai scump în România. În plus, fermierii români spun că există o competiţie neloială cu cei polonezi având în vedere diferenţa de subvenţii.
Cât intră în conturile companiilor din agribusinessul polonez prin exporturi? Peste 50 de miliarde de euro anual. Comparativ, România exportă produse precum cereale, carne şi mâncare de 14 mld. euro anual.
Astfel, dacă ne uităm la ce excelează fiecare ţară vedem că Polonia conduce topul celor mai mari producători de carne de pui din Europa, conform Eurostat, în timp ce România este pe locul şase deşi ministrul agriculturii spune că am ajuns la o autosuficienţă în acest domeniu şi că trebuie să fie un model şi pentru alte sectoare. La carne de porc, Polonia este al patrulea producător din UE, în timp ce România este pe locul 13 în condiţiile în care nu putem eradica pesta porcină nici după şapte ani de la izbucnirea focarelor care au decimat fermele.
Cel mai elocvent sector pentru cât de mult contează investiţiile în procesare este valoarea creată în agrobusiness. Astfel, Polonia exportă grâu de 1,1 miliarde de euro, dar pâine şi biscuiţi de 1,6 mld. euro. În acelaşi timp, România exportă grâu de 1,6 miliarde de euro şi pâine şi biscuiţi de 300 milioane de euro.
„România cred că ar trebui să aibă o prioritate naţională pentru zootehnie şi procesare, pe lângă irigaţii. Producem, ne securizăm în faţa caniculei, când temperaturile ajung la 40°C, cu irigaţii, pentru a controla, măcar parţial, seceta. Dar ce facem cu producţia? O exportăm ca materie primă către alte ţări, care o procesează şi apoi ne trimit înapoi produse cu valoare adăugată mare?“, spunea recent Ianco Zifceak, cofondator al Maxagro, care cultivă cereale, dar produce şi lapte.
România a exportat circa 5 milioane de tone de grâu în sezonul 2024-2025, dar datele nu sunt definitive. În sezonul 2023-2024 a exportat aproape 6,5 milioane de tone de grâu. Datele Eurostat arată că din punctul de vedere al valorii, România a fost al treilea cel mai mare exportator de grâu în 2024. Polonia exportă mai puţin grâu din punct de vedere valori, dar şi cantitativ, arată datele Eurostat. În schimb, trimite peste hotare, inclusiv în România, produse din grâu, inclusiv biscuiţi.
Companiile poloneze fac afaceri de patru ori mai mari decât cele din România
Astfel, Polonia astăzi are o industrie alimentară care generează afaceri de 70 mld. euro, adică de patru ori mai mare decât cea românească, cu un număr de 390.000 de oameni, adică de două ori mai mulţi angajaţi. De altfel, Polonia se laudă cu poziţia în topul celor mai mari producători de carne (atât de pui, cât şi de porc, dar şi de vită), dar şi cu producţia de lactate, adică cu produsele care creează cu adevărat valoare adăugată în economie.
La polul opus, România este campioană în anii cu temperaturi şi precipitaţii favorabile cu producţia de grâu, porumb sau floarea-soarelui. Adică ne bazăm pe producţia de materii prime şi nu pe produse cu valoare adăugată, cum fac nu doar polonezii, ci şi francezii sau germanii. Astăzi, conform datelor Eurostat, ca cifră de afaceri industria alimentară din România stă pe locul 16, într-un top condus de Franţa, Germania şi Italia.
În plus, Polonia are zece companii producătoare de alimente în topul celor mai mari jucători din Europa Centrală şi de Est, în timp ce România nu are niciun astfel de producător în top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, companie de analiză şi consultanţă.
Iar dacă ne uităm mai profund în agribusiness vedem că fermierii români au primit circa 50 de miliarde de euro de la UE încă din 2007, însă noi exportăm grâu, porumb, oi şi capre pentru a importa carne, lapte, ouă şi pâine. Doar deficitul din zona lactatelor, mierii şi ouălor este de peste 700 de milioane de euro.
„Produsele lactate au fost într-o zonă de excedent în urmă cu 4 ani şi apoi importurile au crescut au mult în urma închiderii unor fabrici mari, mutării lor, relocării în alte zone şi preluării doar a brandurilor care au nume românesc pe piaţă. Aşa că industria s-a dus spre deficit. Lactatele, din punctul meu de vedere, trebuia să fie un motor al industriei alimentare“, spune Ştefan Pădure, preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc. El consideră că producătorii ar trebui să aibă o mai bună reprezentare la „negocierile“ cu guvernul pentru că industria are un potenţial mare şi are nevoie de sprijin.
Importurile României de alimente şi animale vii au fost de 103 miliarde de euro din 2007, de la aderarea la UE, până în 2024, potrivit datelor de la INS. Exporturile au fost de 70,5 miliarde de euro, iar astfel România a avut un deficit de 33,3 miliarde de euro în această perioadă. Doar în 2024 deficitul comercial al României pe alimente (fără cereale şi animale vii) a fost de peste 6 mld. euro. În total, deficitul este de peste 3 mld. euro dacă luăm în calcul şi băuturile şi ţigările. Însă Polonia are excedent în balanţa comercială din agribusiness, de peste 17 mld. euro.
Avem deficit de 1,2 mld. euro la carne. Polonezii sunt pe excedent
Conform unui raport al Centrului Naţional de Sprijin pentru Agricultură (KOWR), în 2024, structura exporturilor agroalimentare poloneze a fost dominată de carne, produse din carne şi animale (10,8 miliarde de euro, o cotă de 20% din valoarea totală). Alte categorii majore au inclus cereale şi produse procesate (6,5 miliarde de euro, 12%), tutun şi produse din tutun (5,6 miliarde de euro, 10%), zahăr şi produse de cofetărie (4,5 miliarde de euro, 8%), produse lactate (3,5 miliarde de euro, 7%), produse din peşte şi fructe de mare (3,1 miliarde de euro, 6%) şi legume şi produse vegetale procesate (2,7 miliarde de euro, 5%), conform publicaţiei Polish Insight.
Dacă ne uităm la România vedem că singurele categorii pe excedent sunt animalele vii (excedent de 287 mil. euro în 2024), cerealele (2,4 mld. euro), uleiul (7,8 mil. euro), conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
La carne avem un deficit de 1,2 miliarde de euro, conform INS.
„Am putea să creştem pentru că noi avem potenţial să fie mai mare ponderea agriculturii în PIB, dar de procesare nu putem să vorbim în acest moment, vorbim de export de materie primă şi import de alimente când noi ar trebui să vorbim de export de alimente“, spunea recent Cosmin Măglaş, fondator al companiei de consultanţă Atragem Finanţare. El adaugă faptul că Guvernul ar trebui să susţină domeniile unde România importă foarte mult, aşa cum este mâncarea pentru animale de exemplu.
