Analiza de luni. Piaţa hotelieră şi-a triplat numărul de unităţi aflate sub un brand hotelier în ultimele două decenii, dar rămâne în continuare piaţa cu cele mai puţine lanţuri hoteliere internaţionale din regiune

♦ De la 22 de hoteluri în 2005, piaţa locală a ajuns la 76 de unităţi afiliate unui grup hotelier internaţional. Investiţiile totale în cele 54 de hoteluri se apropie de circa 1 miliard de euro, potrivit estimărilor ZF ♦ Capitala numără 27 de hoteluri aflate sub un brand internaţional. Iar pe lângă cantitate, Bucureştiul are şi cele mai multe hoteluri de patru şi cinci stele, ceea ce înseamnă cele mai înalte standarde. ♦ Hotelurile afiliate reprezintă sub 5% din toată piaţa, care este şi ea una mică în comparaţie cu numărul total de unităţi de cazare.

Piaţa hotelieră, care trece printr-una dintre cele mai eferves­cente pe­ri­oade ale sale, a reuşit să îşi tri­pleze numărul de unităţi aflate sub un brand internaţional în ul­ti­mele două decenii. În 2005, piaţa locală nu­mă­ra doar 22 de hoteluri afiliate unui brand internaţional, număr care a crescut până la 76 de unităţi în 2024. Potrivit estimărilor ZF, investiţiile totale în cele 54 de hoteluri des­chise în acest timp sub un brand internaţio­nal se apropie de circa 1 miliard de euro.

Cu toate că acest segment al pieţei locale de turism s-a triplat în aproape două decenii, este mult sub dimensiunea ţărilor din regiu­ne. Spre exemplu, în Polonia, doar Accor, unul dintre cele mai mari lanţuri hoteliere din Europa, implicit şi din România, numără 90 de hoteluri.

Piaţa hotelieră locală a adăugat în tot acest timp 54 de hoteluri, multe fiind inves­tiţii greenfield, adică de la zero, şi puţine conversii ale vechilor clădiri. De menţionat este faptul că puţine clădiri de pe plan local, în special actuale hoteluri, pot fi afiliate unui brand internaţional. Principalul motiv ţine de standardele impuse de către lanţurile in­ter­naţionale, ceea ce face ca, în multe situaţii, să fie mai ieftină construcţia unei clădiri decât reconversia unei vechi clădiri. Mai mult, dimensiunea unei clădiri reprezintă un factor important, în general lanţurile optând pentru hoteluri cu peste 75-100 de camere.

Cu toate acestea, brandurile hoteliere internaţionale au devenit tot mai interesate de o expansiune pe piaţa din România, fiind dispuse să accepte şi reconversii, doar ca proiectele să fie finalizate cât mai repede.

România, o piaţă tot mai dorită de grupurile internaţionale

David Jenkins, vicepresident business development pe Europa de Est în cadrul Radisson Hotel Group, a declarat pentru ZF, la începutul acestui an, că grupul hotelier nu mai are timp de pierdut şi se uită la o expansiune rapidă pe plan local, în special prin reconversiile clădirilor vechi.

„Proiectele greenfield sunt în regulă, dar mai puţin de preferat pentru că durează mai mult până sunt gata şi costul, per total, este mai mic. Un proiect du­rea­ză trei-patru ani să fie construit, este mult timp. Va dura trei-cinci ani până să ajungem să câş­tigăm bani din acel pro­iect. Dacă luăm un hotel deja construit, chiar după un an poate începe să producă bani“, spune David Jenkins.

Nu doar grupul Radisson se uită la acest tip de proiecte, dar şi alţi investitori din piaţă. Bucureştiul are multe clădiri vechi, care ar putea fi transformate în hoteluri, astfel că există multe oportu­nităţi în piaţă din acest punct de vedere.

Pe de altă parte, grupul Marriott plănu­ieşte extinderea portofoliului de pe plan local cu încă şapte hoteluri în urmă­torii ani, în oraşe pre­cum Timişoa­ra, Sibiu, Cluj, Braşov, Călimă­neşti şi Arad. Grupul Marriott nu­mă­ră deja şase hoteluri pe plan local sub diferite bran­duri din portofoliul său.

Grupul Marriott este pre­zent pe piaţa din România de mai bine de două decenii. Primul hotel deschis sub una din mărcile lanţului hotelier a fost JW Marriott din Bucureşti, deschis în anul 2000, care şi astăzi reprezintă un reper al pieţei hoteliere de lux. De atunci, Marriott a mai încheiat parteneriate cu investitori locali, astfel că a ajuns la şase hoteluri în România, dintre care cinci se află în Bucureşti şi unul la Cluj. Sub mărcile din portofoliul Marriott se află hotelurile JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Marmo­rosch Bucharest, Autograph Collection, Sheraton Bucharest, Moxy Bucharest Old Town şi câte un Courtyard by Marriott în Bucureşti şi Cluj-Napoca.

Bucureştiul şi restul ţării

Nu este doar exemplul grupului Marriott care are cele mai multe hoteluri în Bucureşti. Capitala se bucură de cea mai mare prezenţă a brandurilor hoteliere internaţionale, fiind principala poartă de intrare a acestora în piaţa locală. Capitala numără 27 de hoteluri aflate sub un brand internaţional. Iar pe lân­gă cantitate, Bucureştiul are şi cele mai multe ho­teluri de patru şi cinci stele, ceea ce înseamnă cele mai înalte standarde.

Nu se poate spune însă acelaşi lucru despre alte zone din ţară, discrepanţa dintre Capitală şi provincie fiind foarte mare atât în ceea ce priveşte numărul de unităţi şi branduri, cât şi în privinţa standardelor.

Totuşi, lucrurile au început să se mişte şi în restul ţării, fiind anunţate mai multe proiecte în Braşov, Craiova, Bacău şi Satu Mare, Cluj, Călimăneşti, Arad şi altele.

Piaţa de lux încă nu există

Brandurile hoteliere se împart în mai multe categorii determinate de preţ şi de standardele pe care le oferă unităţile sub umbrela acestor mărci. Multe dintre hotelurile afiliate unui grup internaţionale fac parte din zona de budget şi mid-scale. Lanţurile in­ter­naţio­nale prezente în România au intrat cu bran­durile din categoria de jos, fiind mult mai potrivite pentru piaţa locală.

Luxul din România reprezintă, de fapt, categoria de mijloc în clasamentul mondial al hotelurilor, astfel că cele mai de top branduri hoteliere internaţionale care au prezenţă locală nu sunt şi în vârful mondial. Din primele două categorii de hoteluri de lux, din care fac parte grupuri precum Dorchester Collection, Four Seasons şi Waldorf Astoria, România nu are niciun brand prezent pe piaţa locală şi nici nu se anunţă o astfel de investiţie în viitorul apropiat. Totuşi, din cea de-a treia categorie, care reprezintă mijlocul piramidei, face parte JW Marriott, de altfel unul dintre cele mai mari hoteluri din Bucu­reşti, dar şi din ţară. Totuşi, hoteluri precum Kempinski şi Hyatt au fost anunţate în Poiana Braşov, res­pectiv Braşov, ceea ce va însemna o ridicare a standardelor în piaţa locală hotelieră.

O nouă etapă de dezvoltare în piaţa hotelieră

Există însă tot mai multe proiecte hoteliere anunţate care vor avea o clasificare de patru şi cinci stele, care va ridica stan­dardele pieţei locale şi dacă se vor dovedi a fi de succes ar putea atrage şi alte branduri din categoria de sus.

Totuşi, piaţa hotelieră beneficiază de o infuzie de capital în plină ascensiune în contextul în care tot mai mulţi investitori au văzut potenţialul acestei pieţe. Piaţa hoteli­e­ră a crescut datorită antreprenorilor locali, fiind puţini investitori instituţionali sau stră­ini care au intrat în această piaţă. Mai mult, până recent, piaţa a crescut, în special în pri­vinţa standardelor, datorită câtorva antre­pre­nori care au pornit în acest sector şi au dezvoltat piaţa când alţii nici nu vedeau potenţial, precum George Copos, Radu Enache, dar şi alţii.

În ultimii ani, au intrat în această piaţă şi antreprenori cu activitatea principală în alte industrii, care care au mizat pe hotelărie, iar aici sunt de menţionat Raul Ciurtin, Simion Mureşan, Dragoş Petrescu, familia Ghinea, familia Salameh. Mai mult, dezvoltatorii imo­biliari, cu prezenţă în zona de office şi rezidenţial, au început să parieze tot mai mult pe hotelărie, fiind un seg­ment cu randamente bune, chiar printre cele mai bune din Europa.

Odată cu aceste dezvoltări, piaţa hotelieră ar putea avea mai multe tranzacţii, care până acum au fost puţine sau la un nivel foarte mic.

„Hotelurile merg bine. Ce nu avem noi sunt tranzacţiile cu ho­te­luri, nu pentru că nu ar exista inte­res, noi încercăm şi probabil o să şi reuşim nişte tranzacţii în a­ceastă zonă, dar ho­te­lu­rile sunt dez­voltate de antreprenori ro­mâni, care le văd ca pe un busi­ness antrepre­no­rial şi mai puţin ca pe o dez­vol­tare pen­tru ma­ximiza­rea u­nui profit pe ter­men scurt“, spu­ne Andrei Văcaru, head of capital markets pentru CEE iO Partners.

Triplu, dar încă puţin

Piaţa hotelieră locală a reuşit să a­tragă interesul investitorilor şi al marilor grupuri hoteliere internaţionale, iar acest lucru a putut fi observat în triplarea numărului de unităţi de cazare aflate sub o marcă globală în ultimele două decenii. Totuşi, hotelurile afiliate reprezintă sub 5% din toată piaţa, care este şi ea una mică comparativ cu numărul total de unităţi de cazare.

Mai exact, în 2024, turismul local număra 13.500 de unităţi de cazare, dintre care doar 1.600 erau hoteluri, potrivit datelor Institutul Naţional de Statistică. Dacă în ultimele două decenii numărul unităţilor de cazare s-a triplat, trase în sus de pensiuni, hotelurile au crescut cu 62% în acelaşi timp. Această evoluţie arată, pe de o parte, faptul că piaţa este subdezvoltată şi, pe de altă parte, că există mult loc de creştere.