Analiza de luni. România are toate ingredientele pentru a deveni o destinaţie importantă pentru turiştii străini, dar nu ştie să pună piesele cap la cap. În lipsa unei viziuni unitare, proiecte locale şi regionale încearcă să transforme natura, patrimoniul şi gastronomia într-un produs turistic

♦ Anul trecut, unităţile de cazare locale au numărat 13,9 milioane de turişti, fiind aici luate în calcul doar persoanele cazate în structurile clasificate, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Dintre aceştia, doar 2,6 milioane de turişti au venit din afara ţării ♦ Pentru anul acesta, bugetul destinat promovării turistice de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului a fost de 4,5 milioane de euro, dublă faţă de anul anterior, însă insuficient.

Marea, muntele şi Delta au fost întotdeauna pilonii prin­cipali ai turismului României, o ţară cu care natura a fost darnică, dar care nu a reuşit să fructifice resursele avute pentru a convinge străinii să o viziteze în număr mare. Şi cu toate acestea, nu doar natura a fost darnică, dar România are şi idei izvorâte tocmai din dorinţa de a arăta lumii că potecile înguste, casele tradiţionale din satele româneşti şi multe altele fac parte din farmecul unei ţări care te poate convinge că nu e mai prejos decât alte ţări cu o imagine mult mai bună în lume.

Turismul a fost întotdeauna despre po­veşti, despre cum sunt create şi spuse mai de­parte pentru a convinge. Grecia îl are pe Zeus, iar orice piatră atinsă de însuşi zeul suprem din mitologia greacă este atăzi un ade­vărat obiectiv turistic, care atrage sute de mii, poate chiar milioane de oameni în fie­care an. Ori­cine a înţeles asta a reuşit să con­struiască turis­mul, dar povestea nu e sufi­cientă, ea doar atra­ge, dar nu şi păstrează. Pentru a-i convin­ge pe turişti să revină şi să şi recomande alto­ra, turismul trebuie să dispună de o întreagă infrastructură, de la cazări şi restaurante, până la infrastructură rutieră, aeriană, cât şi diferite activităţi destinate turiştilor. Iar turiştii călătoresc acolo unde destinaţiile îndeplinesc cât mai multe dintre aceste criterii şi dispun şi de anumite standarde.

România nu a avut niciodată un turism puternic comparativ cu alte destinaţii din Europa, însă mereu s-a discutat, în special în spaţiul public, de potenţialul pe care îl are, fără însă a exista o strategie clară de promovare. Turismul românesc se bazează în proporţie de peste 80% pe români, cei care pleacă în special câte un weekend departe de casă, iar acesta este rezultatul degringoladei din ce a însemnat această industrie la nivel instituţional şi nu doar.

Anul trecut, unităţile de cazare locale au numărat 13,9 milioane de turişti, fiind aici luate în calcul doar persoanele cazate în structurile clasificate, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Dintre aceştia, doar 2,6 milioane de turişti au venit din afara ţării, iar principala destinaţie a acestora a fost Bucureştiul, pe de o parte, veniţi în scopuri de business, pe de altă parte, veniţi în citybreakuri în Capitală.

Destinaţiile de la mare sau de la munte se bazează în principal pe turiştii români şi pe forţa lor de cumpărare, care atunci când e a­fectată se resimte aproape imediat în re­zul­tatele financiare ale operatorilor din turismul românesc. Iar acest lucru se observă chiar şi în această perioadă în care puterea de cumpărare a românilor a scăzut, ceea ce i-a determinat să taie din bugetele de vacanţe.

De-a lungul anilor, turismul de inco­ming, adică turiştii străini sosiţi în România, nu a avut o evoluţie impresionantă, ba chiar a avut şi scăderi. Cei mai buni ani privind turismul de incoming au fost 2017 şi 2018, când România a primit 2,7 milioane de turişti străini, potrivit datelor INS, iar, de atunci, destinaţiile locale nu au mai reuşit să atingă acelaşi număr.

Totuşi, aceste cifre indică numărul de turişti care s-au cazat în unităţile de cazare oficiale cu o capacitate de peste cinci locuri. Însă în ultimii ani, au apărut foarte multe apartamente de închiriat în regim hotelier care nu sunt clasificate şi lucrează la negru sau gri, dar primesc turişti prin intermediul platformelor de rezervare internaţionale precum Airbnb şi Booking. Chiar şi cele clasificate nu sunt luate în considerare de către INS pentru că multe au o capacitate de circa 2-4 locuri şi nu sunt luate în calcul pentru statistici.

Chiar şi cu problemele ce ţin de numă­ra­rea turiştilor străini, România nu e o destina­ţie cunoscută în rândul străinilor, ci mai de­gra­bă o destinaţie „exotică“ a Estului, în spe­cial din cauza lipsei unei strategii concrete de promovare a ţării ca destinaţie turistică.

Potrivit datelor publicate de Visual Ca­pi­ta­list, încasările generate de turiştii străini reprezintă doar 1,5% din PIB-ul României, ceea ce plasează ţara aproape de coada cla­sa­mentului european.

România depăşeşte doar Belgia, Finlan­da, Irlanda, Slovacia şi Germania în ceea ce priveşte dependenţa economică de turismul de incoming. Totuşi, în valori absolute, ţările de după România încasează chiar mai mulţi bani. Turiştii străini vin în număr mic în Ro­mânia, iar mulţi dintre aceştia vin în special pentru business şi mai puţin pentru leisure.

Lipsa turiştilor străini se vede şi în ba­lan­ţa de plăţi. În 2025, deficitul din turism a a­juns la 4,6 miliarde de euro, aceasta fiind suma în plus cheltuită de români pe vacan­ţe în afara ţării comparativ cu suma lăsată de străini în România, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

Pentru anul acesta, bugetul destinat promovării turistice de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului a fost de 4,5 milioane de euro, dublă faţă de anul anterior, însă insuficient pentru a crea o strategie clară de promovare care să îşi producă cu adevărat efectele.

România dispune şi de o lege a Organizaţiilor de Management a Destinaţiilor, care ar trebui să reprezinte un parteneriat real public-privat pentru promovarea şi dezvoltarea turismului local. Deja au apărut unele locale, judeţene şi regionale, dar nu există încă un OMD naţional, menit tocmai să gândească o strategie unitară de promovare a ţării. Până la

România nu are sistemul de all inclusive din Turcia sau Bulgaria, nu are nici cadrele naturale din Grecia, dar poate atrage turiştii promovând ce are mai bun şi există deja iniţiative şi proiecte care au toate şansele să atragă turiştii străini, dacă vor putea ajunge fix la publicul ţintă.

Via Transilvanica este unul dintre aceste exemple, un traseu care străbate ţara, dintr-un capăt în altul pe o lungime de 1.700 de kilometri, şi le arată drumeţilor România aşa cum este, printre sate, drumuri de munte, poteci uitate de lume, oraşe mai mari sau mai mici.

Proiecte precum Ţinutul Buzăului, UNESCO Bus, Oltenia de Sub Munte, destinaţiile ecoturistice au puterea de a atrage turiştii tocmai pentru că arată specificul local, al unui turism care nu pretinde că se adresează maselor, ci mai degrabă iubitorilor de cultură, de natură. Însă, destinaţiile locale au câteva ceva pentru toată lumea, chiar şi pentru cei care caută experienţe şi cazări premium. De altfel, şase unităţi de cazare din România au primit chei Michelin, echivalentul, în domeniul ospitalităţii, al stelelor Michelin acordate restaurantelor.

România nu duce lipsă de motive pentru care un turist ar putea să pună ţara pe lista următoarei vacanţe. România are trasee care traversează ţara dintr-un capăt în altul, sate autentice şi peisaje impresionante, gastronomie locală, patrimoniu, staţiuni balneare, hoteluri care au început să fie recunoscute la nivel internaţional şi regiuni care încearcă să transforme poveştile locale în produse turistice.

Problema este că aceste proiecte funcţionează mai degrabă ca iniţiative individuale, care nişte insule, decât ca parte a unei singure destinaţii. Un turist din străinătate poate descoperi Via Transilvanica, poate ajunge la un punct gastronomic local sau poate găsi un hotel inclus în ghidul Michelin, însă România are încă dificultăţi în a-i spune de ce toate aceste experienţe fac parte din aceeaşi poveste.

În turism, trebuie să ştii ce poveste spui, cui o spui şi, mai ales, cum îl faci pe turist să ajungă acolo, iar aici are România cel mai mult de recuperat.

Care sunt câteva dintre proiectele turistice care ar putea să atragă turiştii străini şi să facă din România o destinaţie de vacanţă?

Via Transilvanica – drumul care uneşte

Via Transilvanica este un El Camino al României, primul traseu de acest fel de pe plan local, care nu are doar o componentă turistică, dar şi socială. Proiectul se întinde pe o lungime de 1.700 de kilometri, străbate peste

130 de unităţi administrativ-teritoriale şi numără peste 40.000 de călători în fiecare an. La fiecare kilometru se găseşte o bornă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil una dintre cele mai lungi galerii de artă din lume şi care însoţesc călătorii pe tot parcursul drumeţiei.

Traseul atrage şi mulţi turişti străini veniţi din Europa, Australia şi America. La popularitatea traseului a contribuit şi apariţia sa în publicaţii internaţionale.

Via Transilvanica îşi propune nu doar să fie un traseu turistic, ci să creeze contextul potrivit astfel încât comunităţile rurale pe care le traversează să se dezvolte pas cu pas, ţinând însă cont de specificul locului.

România Atractivă – un proiect al rutelor

Platforma România Atractivă este singurul proiect de promovare turistică a ţării din PNRR. Cu un buget de 8,6 milioane de euro, proiectul a acoperit trei componente, anume crearea platformei digitale, digitalizarea şi marcarea celor 275 de obiective turistice incluse în program, precum şi derularea unor campanii de promovare pe plan intern şi internaţional.

Proiectul cuprinde 275 de obiective turistice împărţite în 12 rute cure îmbină istoria, tradiţia, cultura şi peisajele naturale. Cele 12 rute turistice sunt: Ruta castelelor; Ruta curiilor din Transilvania; Ruta culelor; Traseul gastronomiei tradiţionale româneşti; Ruta bisericilor fortificate; Ruta bisericilor de lemn; Ruta mănăstirilor din zona Moldovei; Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României; Ruta castrelor romane; Ruta cetăţilor; Ruta peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creşterii atractivităţii zonei; Ruta satelor cu arhitectură tradiţională. Obiectivele turistice sunt administrate atât de autorităţile publice, cât şi de entităţi private.

Harta staţiunilor balneare din România

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului a publicat pentru prima dată o hartă a staţiunilor balneare din România într-un demers de promovare a turismului de sănătate şi de valorificare a patrimoniului balnear naţional. Pe lângă hartă, MEDAT a publicat şi un set de 12 ghiduri informative privind afecţiunile care pot fi ameliorate prin utilizarea factorilor terapeutici naturali din România. Fiecare ghid prezintă afecţiunile ce pot fi ameliorate prin cura balneară, de la boli cardiovasculare, reumatologice şi neurologice, până la afecţiuni dermatologice, metabolice, respiratorii, digestive, endocrine, ginecologice, urologice şi ortopedotraumatice. Cele 12 ghiduri conţin informaţii structurate despre curele balneare disponibile, factorii naturali utilizaţi şi bazele de tratament autorizate.

Cheile Michelin pe hotelurile româneşti

Singureni Manor, Marmorosch Bucharest Autograph Collection, InterContinental Athénée Palace, Epoque Hotel – Relais & Chateaux au fost incluse în ghidul Michelin Keys, ghidul Michelin dedicat unităţilor de cazare, primind câte o cheie Michelin, alături de Bethlen Estates Transylvania şi Corinthia Grand Hotel du Boulevard, care au primit două chei Michelin. Cheia Michelin este echivalentul, în domeniul ospitalităţii, al stelelor Michelin acordate restaurantelor. Hotelurile incluse în ghid sunt recunoscute ca făcând parte din categoria de lux a unită­ţilor de cazare locale, cunoscute nu doar de români, ci şi de străini. Pe lângă cele şase hoteluri care au primit distincţia de cheie Michelin, alte 11 unităţi de cazare din Româ­nia au intrat în ghidul Michelin la categoria recomandări, fără a fi primit o cheie.

Ţinutul Buzăului – un altfel de turism

Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului cuprinde 18 comune din zona de deal şi de munte din nord-vestul judeţului, unde locuiesc circa 40.000 de persoane. Geoparcul atestat UNESCO a fost creat pentru conservarea, promovarea şi valorificarea resurselor naturale, dar şi a valorilor de patrimoniu cultural şi istoric. Scopul acestui proiect geoparc este susţinerea dezvoltării sociale şi economice a comunelor având la bază principiul dezvoltării durabile. Programul a primit oficial statutul de Geoparc Internaţional UNESCO în 2022. De promovare şi apariţia unor noi afaceri nu beneficiază doar comunele parte din geoparc, ci tot restul Buzăului. Ţinutul Buzăului, deşi e format doar din 18 comune, e un adevărat brand al judeţului, iar efectele se transmit ca printr-o undă şi se resimt şi în alte zone din judeţ.

UNESCO Bus – primul autobuz hop on hop off din Transilvania

UNESCO Bus este un traseu străbătut cu autobuzul de tip hop on hop off din Transilvania. Linia de transport este una turistică şi acoperă trei judeţe, anume Sibiu, Mureş şi Braşov. Microbuzele circulă pe un traseu prestabilit, cu opriri în apropierea obiectivelor turistice importante. Autobuzele vor fi operate de Carpathian Travel Center şi scopul acestora este ca turiştii să nu mai fie nevoiţi să mai conducă în principalele puncte de atracţie din Transilvania sau să organizeze transport către acestea. Există două linii de transport, albastră şi roşie, fiecare urmând un traseu diferit.

Oltenia de sub munte – geoparc aspirant UNESCO

Geoparcul Oltenia de sub Munte este o regiune de peste 600 de kilometri pătraţi, ce se întinde pe teritoriul a şase localităţi din judeţul Vâlcea. Cuprinde 18 arii naturale protejate şi 65 de situri culturale şi pentru biodiversitate. Povestea geoparcului aspirant Oltenia de Sub Munte a început în perioada 2016-2018, la iniţiativa organizaţiei non-guvernamentale de protecţie a mediului Kogayon. Demersurile pentru obţinerea statutului de geoparc UNESCO a acestei regiuni au fost începute în 2020. În 2024, candidatura pentru geoparcul aspirant UNESCO a fost retrasă după ce Consiliul Local Horezu a votat pentru respingerea demersurilor pentru înfiinţarea unui geoparc pe teritoriul localităţii. Chiar şi în pofida piedicilor puse, asociaţia reuşeşte să facă diverse proiecte de promovare turistică a zonelor.

Destinaţiile ecoturistice din România

În România există câteva micro­regiuni recunoscute oficial ca destinaţii de ecoturism, printre care se numără şi Ţinutul Zimbrului Vânători-Neamţ, Eco Maramureş, Colinele Transilvaniei, Ţara Haţegului şi Ţara Dornelor. Asociaţia de Ecoturism din România a construit o reţea de destinaţii de ecoturism şi un model de management local care încearcă să transforme turismul într-un instrument de dezvoltare economică pentru comunităţile mici. Strategia Naţională de Ecoturism a introdus inclusiv conceptul oficial de destinaţie de ecoturism, evaluată după criterii legate de protecţia naturii, servicii locale şi management integrat.

Punctele gastronomice locale – harta gastronomiei locale

În România există circa 743 de puncte gastronomice locale care s-au deschis în perioada 2018-2026, însă multe dintre acestea au fost deschise în ultimii ani în contextul în care în 2023 s-a creat cadrul legal pentru înfiinţarea şi funcţionarea Punctelor Gastronomice Locale. Primele puncte gastronomice locale au început să fie înfiinţate în 2018, dar în 2024 şi 2025 s-au pus bazele celor mai multe. Punctul gastronomic local este o unitate de valorificare a producţiei primare locale, mai exact mâncarea servită este preparată în propria gospodărie, care nu poate primi mai mult de 15 persoane simultan. Produsele servite într-un punct gastronomic local sunt preparate din materii prime disponibile pe plan local şi funcţionează în casele sau curţile oamenilor care şi prepară mâncarea.

Ţara Făgăraşului – inima României

Ţara Făgăraşului este un exemplu de destinaţie construită prin colaborarea mai multor administraţii locale din două judeţe, Braşov şi Sibiu. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ţara Făgăraşului reuneşte în prezent

28 de membri, respectiv 24 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov, trei din judeţul Sibiu şi Consiliul Judeţean Braşov, şi are ca principal obiectiv promovarea şi dezvoltarea turismului în regiune. Ideea este ca zona să nu fie vândută turistului printr-un singur obiectiv, ci printr-o ofertă care reuneşte Munţii Făgăraş, satele tradiţionale, cetăţi, biserici fortificate, gastronomie, meşteşuguri şi experienţe de turism activ. Asociaţia lucrează la promovarea unitară a brandului, organizează evenimente şi participă la târguri şi evenimente de turism, inclusiv internaţionale.