♦ Marile spitale publice din Bucureşti au intrat într-o perioadă în care investiţiile în infrastructură au devenit una dintre principalele teme de management ♦ Spitalul Universitar: „Vrem să creăm un brand medical public. Suntem primul spital public care s-a dus şi în alte judeţe“ ♦ Agrippa Ionescu: „Performanţa unui spital nu este dictată doar de nivelul de dotare şi de infrastructură, ci de performanţa resursei umane“.
Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Institutul Clinic Fundeni, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“, Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon“, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. dr. Agrippa Ionescu“ şi Spitalul de Urgenţă „Prof. dr. Dimitrie Gerota“ sunt şase dintre marile spitale publice din Bucureşti în care investiţiile în infrastructură, digitalizare, terapie intensivă, laboratoare şi clădiri noi încearcă să ţină pasul cu cererea tot mai mare pentru servicii medicale. Împreună, cifrele prezentate de managerii lor arată dimensiunea unor adevărate „uzine“ medicale, unde sute de mii de pacienţi trec anual prin sistem.
Fondurile europene, inclusiv cele prin PNRR, au permis proiecte de digitalizare, reabilitare, extindere a ambulatoriilor, modernizare a laboratoarelor, noi zone de terapie intensivă şi, în unele cazuri, construirea unor spitale noi.
Dar investiţia într-o clădire sau într-un echipament este doar începutul. Pentru managerii celor şase spitale, adevărata provocare este ca aceste investiţii să poată fi folosite la capacitate maximă, într-un sistem care să asigure personal, finanţare şi acces pentru pacienţi.