Harta puterii de cumpărare, o dovadă că decalajele în dezvoltare se reduc: Moldova, cea mai săracă regiune a României, se îmbogăţeşte, şi nu doar cu o autostradă. Ce înseamnă asta? În 2024, jumătate de ţară era încadrată de compania de cercetare de piaţă NielsenIQ (NIQ) ca având o putere de cumpărare cu cel puţin 20% sub media naţională

♦ Astăzi (datele pe anul trecut, cele mai recente), doar trei judeţe - Botoşani, Giurgiu şi Vaslui - mai sunt în această categorie ♦ Sigur, în continuare harta e „pestriţă“, cu mai multe zone - preponderent în sudul şi estul României - unde puterea de cumpărare e sub medie. Dar se remarcă o îmbunătăţire a situaţiei şi o trecere a mai multor judeţe la nivelul următor ca dezvoltare. Cine a „trecut clasa“?

Autostrada Moldovei este unul dintre cele mai mari pro­iecte de infrastructură ru­tieră din România. Deja, circa jumătate din cei 450 de kilometri sunt deschişi circulaţiei, iar până la finalul anului vor mai urma şi alţii, care să permită şoferilor să meargă pe autostradă până la Paşcani. În paralel se construieşte şi Autostrada Unirii, A8, care va lega estul de vestul României.

Deşi nu sunt gata, aceste investiţii majore deja îşi pun amprenta asupra celei mai sărace regiuni ale ţării. Companiile care lucrează la proiectele de infra­struc­tură angajează sute sau chiar mii de oameni, în timp ce alte firme cresc sau se gândesc să îşi pună a­ceas­tă zonă pe propria hartă.

„Moldova ne interesează şi caut punctul de pornire. Nu sunt sigur încă cum o voi face, dar este pe a­gen­da mea, absolut. Are po­ten­ţial atât pentru logistică, cât şi pentru producţie“, a spus Ronald Binkofski, ma­naging director, CTP România, cel mai mare proprietar şi dezvol­tator listat din Europa de spaţii logistice şi industriale.