♦ În cei 27 de ani de la privatizare, Automobile Dacia a avut opt directori generali, iar cel mai lung mandat, cel al lui François Fourmont, a coincis cu perioada în care producţia de la Mioveni a crescut de patru ori, de la 72.670 de vehicule în 2003 la 296.010 în 2009 ♦ Vineri, 4 septembrie, într-o discuţie cu jurnaliştii la Paris, Mihai Bordeanu, şeful Automobile Dacia a transmis cel mai dur mesaj către oficialii de la Bucureşti într-un context în care viitorul Dacia în România este nesigur. „Trataţi-ne întâi ca pe un investitor care a pus pe masă 4 miliarde de euro şi apoi discutăm“, a spus Bordeanu ♦ Recordul istoric al uzinei, 342.610 unităţi, a fost atins în 2013, sub Jérôme Olive, anul în care Dacia a devenit cea mai mare companie din România după cifra de afaceri ♦ Tot în anii de creştere maximă, în 2006, Renault a decis să nu preia uzina de la Craiova şi a decis ca a doua bază a mărcii să fie la Tanger, lângă un port pe care Marocul l-a ridicat în câţiva ani, fără fonduri europene ♦ Astăzi Automobile Dacia raportează cea mai mare cifră de afaceri din istorie, 5,93 mld. euro, dar produce 297.182 de vehicule pe an, mai puţine decât acum 15 ani şi are cu 4.600 de angajaţi mai puţin decât în 2018 odată cu înfiinţarea Horse România, iar Sandero şi Jogger se fabrică exclusiv în Maroc.
Automobile Dacia a avut opt directori generali în cei 27 de ani scurşi de la privatizarea din iulie 1999, iar durata mandatelor spune că perioadele lungi de la conducerea companiei au coincis cu momentele în care uzina de la Mioveni a câştigat modele şi volume, iar perioadele de instabilitate, cu cele în care a început să le piardă.
Recordul de longevitate îi aparţine lui François Fourmont, director general între iulie 2003 şi decembrie 2009, adică şase ani şi jumătate. Cel mai scurt mandat este al lui Antoine Doucerain: patru luni, între 1 mai şi septembrie 2018, într-un episod care a lăsat compania cu trei directori generali în opt luni.
