♦ Sectorul de panificaţie este unul puternic fragmentat, cu puţine companii mari, care cu numeroase fie brutării de cartier, fie mici fabricuţe care deservesc un oraş mic sau mai multe comunităţi din zonă ♦ În ultimii ani, mai ales în oraşele mari, s-au dezvoltat o serie de brutării artizanale premium, unii antreprenori reuşind să creeze reţele cu câteva unităţi ♦ Mai mult, aceste afaceri mici şi medii reuşesc să susţină mai mult de jumătate din businessul sectorului care a atras nu doar antreprenori tineri, ci şi investiţii de peste 100 de miloane de euro făcute de jucători internaţionali ♦ Mai mult, brutăriile artizanale reuşesc să crească chiar în contextul în care vând un kg de pâine cu un preţ de 2-3 ori mai mare decât produsele disponibile în marile magazine, mizând pe tendinţa românilor de a consuma mai puţin, dar cu mai puţine ingrediente.
Pâine din făină albă cu maia, pâine din secară, pâine din grâu spelta sau pâinea fără gluten – sunt doar câteva variante ale obişnuitului produs care nu lipseşte din casele românilor, cei mai mari consumatori de pâine de la nivel european. Iar pâinea artizanală a devenit tot mai populară datorită brutarilor care au vrut să (re)aducă gustul din copilărie sau variante mai sănătoare pentru unul dintre cele mai consumate produse alimentare. Alături de ei funcţionează în piaţă micile fabrici care deservesc fie doar un oraş sau şi comunităţile din jur.
Brutăriile de cartier (care se împart şi ele în mai multe categorii) şi aceste fabrici, adică afacerile mici şi mijlocii din domeniul panificaţiei reprezintă 60% din cifra de afaceri din sectorul de panificaţie, unde rulajul total se ridică la 13 miliarde de lei la nivelul anului 2024, conform ultimelor date disponibile la Registrul Comerţului. Practic, aceste afaceri mici şi mijlocii sunt coloana vertebrală a industriei de panificaţie, cele care reuşesc să pună pâine şi alte produse de panificaţie sau chiar de patiserie pe mesele românilor.
