Analiză

10 companii cu pierderi de un miliard de euro

România alocă în medie 5% din totalul fondurilor Ministerului Transporturilor pentru întreţinerea şi funcţionarea normală a căii ferate, în condiţiile în care în Franţa, Austria, Germania sau Anglia procentul ajunge la 50%-60%.

10 companii cu pierderi de un miliard de euro

Autor: Roxana Petrescu, Andreea Mioara Neferu

06.09.2011, 00:03 654

1. CFR SA

-308 mil. € reprezintă pierderile înregistrate de CFR SA în 2010, compania fiind firma de stat cu cel mai mare minus anul trecut.

CFR SA, companie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, care se ocupă cu administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare publice, a avut anul trecut pierderi de 308 milioane de euro, chiar mai mari decât cifra de afaceri, care s-a ridicat la 265 milioane de euro. CFR SA se numără printre companiile "datoare vândute", în condiţiile în care anul trecut avea datorii totale de 7,6 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro), potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor. România alocă în medie 5% din totalul fondurilor Ministerului Transporturilor pentru întreţinerea şi funcţionarea normală a căii ferate, în condiţiile în care în Franţa, Austria, Germania sau Anglia procentul ajunge la 50%-60%, potrivit Asociaţiei Transportatorilor Feroviari din România.


2. Compania Naţională a Huilei

-151,9 mil. € reprezintă pierderile înregistrate de companie anul trecut. Nivelul pierderile de la CNH se apropie de valoarea cifrei de afaceri.

În perioada 1990-2006 statul a cheltuit pentru susţinerea sectorului minier (cărbune, minereu şi nemetalifere) suma de 6,3 miliarde de dolari, structurate pe subvenţii pe produs, subvenţii pentru protecţia socială, alocaţii de capital pentru investiţii. În perioada 2007-2009 ajutorul de stat acordat doar pentru industria carboniferă (subvenţii pe produs şi subvenţii pentru protecţia socială) pentru huilă este de circa un miliard de lei, iar alocaţiile de capital pentru lignit în sumă de 119,3 milioane de lei. În ciuda acestor bani mineritul nu este o afacere rentabilă în România, continuă să producă tragedii umane, pierderi de sute de milioane de euro şi datorii de miliarde. Costul de producţie al huilei din Valea Jiului este cu 40% mai mare comparativ cu preţul de vânzare către termocentrale. Cei aproape 9.000 de oameni ai Companiei Naţionale a Huilei duc în spate prin cărbunele pe care-l scot două termocentrale ineficiente, Deva şi Paroşeni, despre care specialiştii spun că se pot închide fără probleme pentru sistem chiar mâine. Costul social este însă prea mare. În contextul în care renunţarea la minerit nu este o soluţie pentru România, cărbunii fiind cea mai abundentă resursă energetică locală, identificarea şi aplicarea unor soluţii de reorganizare a CNH vor fi obiective extrem de dificile pentru viitorii manageri privaţi ai companiei. Cărbunii asigură circa 30% din producţia de energie din România, complexurile energetice din bazinul Olteniei funcţionând pe lignit.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO