În prezent, în România nu există nicio instituţie care să aibă oevidenţă clară a numărului de români care lucrează în străinătate,deşi în ultimii ani mai multe organizaţii au încercat sămonitorizeze migraţia forţei de muncă locale spre Vest.
Restul de 275.000 de români incluşi în statisticile oficialelucrează în Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia,Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Suedia şi Marea Britanie.Zece dintre aceste state (Belgia, Germania, Irlanda, Franţa,Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria şi Marea Britanie) aumenţinut o parte dintre restricţiile impuse românilor înainte deaderarea la UE, printre care se află şi necesitatea obţinerii unuipermis de muncă pentru anumite calificări.
Potrivit cercetării pieţei forţei de muncă din UE, numărulcetăţenilor români şi bulgari care trăiesc în cele 15 state membreale UE a crescut în 2009 cu un ritm mai scăzut decât înainte decriza economică şi chiar s-a redus în primul trimestru al anului2010 (înregistrându-se o migraţie netă negativă), după care acrescut din nou în următoarele două trimestre.
Dintre cei 430.000 de bulgari care lucrează în cele 15 statemembre ale Uniunii Europene, majoritatea sunt în Spania (168.000),Germania (66.000), Grecia (54.000) şi Italia (46.000).
Totuşi, nici România şi nici Bulgaria nu aplică principiulreciprocităţii (adică nu impun restricţii la angajare pentrucetăţenii străini) vizavi de statele membre care restricţioneazăaccesul pe piaţa muncii.
De altfel, de la 1 mai 2004 numai Polonia, Ungaria şi Sloveniaau aplicat principiul reciprocităţii acelor state membre care austabilit restricţii, însă Slovenia a renunţat la acest lucru de la1 mai 2006.
100.000 de români au plecat numai anultrecut
Ministerul Muncii monitorizează de câţiva ani numărul de românicare pleacă la muncă în străinătate, dar numai a celor care pleacăprin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă(ANOFM).
Astfel, în urma unor statistici ale ANOFM, care gestionează şiacordurile bilaterale pe care le are România cu alte state(Germania, Elveţia, Franţa), rezultă că numai anul trecut, înperioada ianuarie-septembrie, peste 100.000 de români s-au angajatîn străinătate, majoritatea în Germania.
Pe de altă parte, o serie de date, dar "sub formă monetară",privind munca în străinătate există şi la Banca Naţională, carecalculează câţi bani trimit românii din străinătate acasă înfiecare an. Anul trecut, de exemplu, românii din străinătate autrimis acasă 3,5 mld. euro, în scădere cu 14% faţă de 2009. Însumele calculate de BNR mai intră însă şi finanţările acordate dinfonduri europene.
De asemenea, un număr de peste 138.000 de români au plecat anultrecut la muncă în străinătate cu forme legale de muncă, potrivitstatisticilor realizate de reprezentanţii platformei de recrutareTjobs, administrat de firma Net Revelation din Târgu Mureş, carereuneşte ofertele de locuri de muncă în străinătate a peste 560 deagenţii de recrutare.
Cei mai mulţi români au plecat în Marea Britanie, Germania,Grecia şi Italia şi au vrut să plece motivând că
nu-şi mai pot achita ratele la credite.
De altfel, aproape 600.000 de români şi-au trimis onlineCV-urile anul trecut prin intermediul acestei platforme, în timpce peste un milion au vizualizat/căutat un loc de muncă înstrăinătate.
Peste 73.000 de români muncesc în Ungaria
Statisticile Comisiei Europene mai arată că numărul cetăţenilorromâni şi bulgari care locuiau în cele zece state membre ale UEcare au aderat în 2004 era de 105.000 de persoane la începutulanului 2010.
Această cifră este foarte scăzută, comparativ cu populaţiatotală (reprezentând numai 0,14% din aceasta) sau comparativ cuponderea cetăţenilor care provin din statele care nu sunt membreale UE (1,2 milioane de persoane sau 1,6% din populaţiatotală).
"70% dintre aceştia sunt cetăţeni români care trăiesc înUngaria, iar celelalte destinaţii principale sunt Cehia şi Cipru",a mai spus Arigho.
Rata de ocupare în rândul românilor şi bulgarilor cu vârstecuprinse între 15 şi 64 de ani care s-au mutat recent în cele maivechi 15 membre ale UE a fost în cel de-al treilea trimestru alanului 2010 aproape de cea naţională (65% faţă de 66%) şi mult mairidicată decât cea a cetăţenilor care provin din statele care nusunt membre ale Uniunii Europene (56%).
850.000 de muncitori din estul şi centrul Europei arputea lucra în Germania şi Austria în doi ani
Germania ar putea asista la intrarea pe teritoriul său a aproape800.000 de muncitori din Europa Centrală şi de Est în următorii doiani, în urma deschiderii graniţelor sale pentru mişcarea liberă aforţei de muncă în Uniunea Europeană pe 1 mai, potrivit analiştiloreconomici, scrie Financial Times. Totuşi, cifra, mult mai maredecât estimările oficiale ale guvernului ţării ce indică până la140.000 de muncitori pe an, s-ar putea dovedi una benefică pentruţară şi nu o ameninţare la adresa securităţii locurilor de muncă,potrivit Institutului pentru Economia Germană (IW). O creştereputernică a migraţiei forţei de muncă ar putea alimenta redresareaeconomică a ţării într-un moment de deficit al forţei de muncăcalificate, arată Michael Huther, director al IW. "În acelaşi timp,aceasta ar putea reduce presiunea asupra unei forţe de muncă încurs de îmbătrânire oferind o nouă generaţie de muncitoricalificaţi", adaugă Huther. Studiul IW susţine argumentelesectorului german de business şi guvernului ţării conform cărora nusunt necesare măsuri speciale pentru ca Germania să poată face faţăiminentei liberalizări. Liderii sindicatelor germane au cerut însămăsuri urgente pentru a se preîntâmpina o reducere a salariilor şiconcurenţa neloială pentru muncitorii germani cu cel mai redusnivel de calificare.
Germania şi Austria sunt ultimele două state membre ale UEcare-şi deschid graniţele pentru mişcarea liberă a forţei de muncădin statele ECE care au aderat în mai 2004. Ambele ţări au amânataceastă decizie pe fondul temerilor că valul de muncitori din afarăva submina salariile şi condiţiile locale.
De asemenea, deschiderea completă a pieţei muncii din Austriapentru ţările membre ale UE din Europa de Est va conduce laintrarea pe teritoriul său a 40.000-50.000 de lucrători în doi ani,a spus ministrul austriac al muncii Rudolf Hundstorfer, relateazăAFP. Huther a anticipat că o creştere iniţială a migrării forţei demuncă în următorii doi ani se va tempera rapid, ceea ce va duce laun volum net de imigranţi de 1,2 milioane de muncitori până în2020. Un astfel de nivel nu este unul "extraordinar de ridicat" lastandarde istorice. Frank-Jurgen Weise, director al birouluifederal pentru forţa de muncă, declară că numărul de imigranţi esteexagerat. "Germania este mai puţin atractivă decât cred mulţi.Europenii tineri, educaţi preferă adesea Anglia", declară acesta.Românii şi bulgarii trebuie să mai aştepte până la 1 ianuarie 2014pentru a avea acces liber pe piaţa muncii din Austria şi Germaniapentru că, spre deosebire ţările ale căror muncitori se vor puteaangaja fără restricţii începând cu 1 mai 2011, au aderat mai târziula UE. Cele zece ţări cărora li s-au ridicat restricţiile s-auintegrat în anul 2004, în timp ce România şi Bulgaria în 2007.Înainte de aderarea ţărilor din Est, UE a stabilit un plan privindaccesul pe piaţa muncii cu trei etape şi care se întinde pe şapteani. La finalul perioadei, ţările europene sunt obligate să renunţela orice fel de restricţii. CătălinaApostoiu
Ce restricţii există pentru muncitorii români şi bulgaripână în 2014 pe piaţa europeană a muncii (vezi documentulataşat)
OLANDA
În Olanda un permis de muncă va fi acordat românilor şibulgarilor numai dacă nu există candidaţi disponibili pentru aceleposturi care să provină din Olanda sau din celelalte state membreşi doar dacă angajatorul în cauză va asigura condiţii adecvate demuncă şi cazare. Se pot acorda permise temporare de muncă însectoarele în care există deficit de forţă de muncă.
GERMANIA
În Germania absolvenţii de facultate şi inginerii din anumitesectoare (aeronautică, mecanică, electrotehnică şi construcţia demaşini) au nevoie de permis de muncă, dar sunt scutiţi de anumiteteste la angajare.
IRLANDA
În Irlanda românii şi bulgarii pot primi permis de muncă încazul în care angajatorii nu-şi pot ocupa posturile vacante cu uncetăţean din celelalte 25 de state membre ale Uniunii Europene.
BELGIA
Belgia a introdus o procedură accelerată de eliberare apermiselor de muncă şi le acordă în cinci zile pentru joburile dindomeniile în care există deficit de forţă de muncă.
MAREA BRITANIE
În Marea Britanie este obligatorie solicitarea unui permis demuncă. Angajatorul trebuie să solicite eliberarea permisului demuncă (fac excepţie anumite categorii profesionale) şi muncitorultrebuie să obţină un "accession worker card", un document specialpentru lucrătorii din noile state membre. În cazul lucrătorilornecalificaţi se aplică sistemele actuale de cote în sectorulagricol şi alimentar. Lucrătorii calificaţi pot desfăşura oactivitate profesională dacă obţin un permis de muncă sau dacă seîncadrează în condiţiile Programului de imigrare pentru persoane cuînaltă calificare (Highly Skilled Migrant Programme).
LUXEMBURG
Luxemburg a introdus proceduri simplificate pentru munca înagricultură, viticultură, sectorul hotelier, catering şi pentrupersoanele cu anumite calificări din sectorul financiar.
MALTA
Malta acordă permise de muncă pentru poziţii care solicitămuncitori calificaţi şi/sau cu experienţă de lucru sau pentru acelepoziţii pentru care există deficit de forţă de muncă.
FRANŢA
Franţa aplică o procedură simplificată pentru 150 de ocupaţiipentru care un permis de muncă poate fi acordat fără a lua înconsiderare situaţia pieţei muncii.
ITALIA
Italia nu solicită permis de muncă pentru angajaţii din anumitesectoare: agricultură, industria hotelieră, turism, servicii deîngrijire, construcţii, inginerie, activităţi de sezon şi pentruactivităţi manageriale sau pentru care se necesită calificăriridicate.
AUSTRIA
Austria şi-a menţinut sistemele de permise de muncă, dar permiteacordarea de permise de muncă românilor şi bulgarilor după un testal necesităţilor de pe piaţa muncii pentru 65 de profesii în careexistă deficit de forţă de muncă. Totuşi, Austria şi Germaniaaplică restricţii pentru angajarea imigranţilor în anumitesectoare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
