Analiză

94.000 de români câştigă peste 1.100 de euro brut pe lună, mai puţini cu 30.000 decât în 2008

Cei mai afectaţi de tăierile salariale au fost angajaţii din sistemul bugetar, cărora li s-au redus salariile cu 25% în luna iulie a anului trecut, iar măsurile de austeritate ale Guvernului s-au reflectat în statistici: dacă în 2008 peste 29.000 de bugetari încasau salarii şi sporuri care le aducea venituri lunare de peste 5.000 de lei brut, numărul acestora a scăzut la 4.000 în 2010

Structura salariilor din România: 94.000 de români câştigă peste 1.100 de euro brut pe lună, mai puţini cu 30.000 decât în 2008

Autor: Adelina Mihai

30.05.2011, 23:57 6505

"O parte din aceste scăderi a fost reprezentată de tăierilesalariilor buge­tare, care aveau venituri mult mai mari faţă de ceîşi poate permite România. Pe de altă parte, în această perioadă,în sectorul privat s-au micşorat o parte din salarii pentru căfirmele nu au avut profituri atât de mari, iar o parte din banis-au dus în economia gri, pentru că au fost plătiţi prin alteforme", a spus analistul financiar Dragoş Cabat.

Într-adevăr, cei mai afectaţi de tăierile salariale au fostangajaţii din sistemul bugetar, cărora li s-au redus salariile cu25% în luna iulie a anului trecut, iar măsurile de austeritate aleGuvernului s-au reflectat în statistici: dacă în 2008 peste 29.000de bugetari încasau salarii şi sporuri care le aducea veniturilunare de peste 5.000 de lei brut, numărul acestora a scăzut la4.000 în 2010.

În prezent, 30.000 de oameni sunt cel mai bine plătiţi salariaţidin economie, ei încasând venituri lunare de peste 8.000 de leibrut (adică 5.600 lei, respectiv 1.335 de euro net), iar numărulacestora a scăzut cu aproape 17% faţă de 2008.

Structura salariilor dinRomânia: 94.000 de români câştigă peste 1.100 de euro brut pe lună,mai puţini cu 30.000 decât în 2008

"Numărul angajaţilor care primesc salarii mari îşi va revenidacă va creşte transparenţa în sistemele de raportare şi dacă se vasimplifica sistemul fiscal. S-au creat microîntreprinderi în modspecial pentru a masca veniturile şefilor de com­panii", a mai spusCabat.

Specialiştii spun că în mediul privat salariile nu s-au redus,însă companiile au acordat o atenţie sporită politicilor decreşteri salariale. Cei doi ani de criză i-au determinat peangajatori să acorde creşteri salariale individualizate pentruangajaţii performanţi şi să renunţe la creşterile generalizate.

"Singurele sectoare în care se mai acordă o atenţie mare asupracreşterilor salariale în raport cu inflaţia şi cu costul vieţiisunt cele din producţie, unde există şi presiunea sindicatelor.Anul trecut cele mai mari creşteri salariale au fost în sectorulauto (producţie), unde salariile au crescut în medie cu 10%, urmatede sectorul serviciilor şi IT (Ă8%), industrie, farma şi FMCG(Ă5-6%) şi mai puţin în sectorul financiar bancar, unde creşterileau fost până în 3%. În asigurări nu s-a raportat niciun fel decreştere salarială", a spus Alina Popescu, reward manager în cadrulcompaniei de con­sultanţă în management Hay Group România, carerealizează în fiecare an unul dintre cele mai cunoscute studiisalariale de pe piaţă.

Companiile, în special multinaţionalele, plătesc anual sumecuprinse între 1.000 şi 3.000 - 4.000 de euro pentru a achiziţionastudii salariale, în funcţie de care stabilesc politica deremunerare şi de retenţie a angajaţilor perfor­manţi. Printre celemai cunoscute firme care fac studii salariale în rândul companiilorde pe piaţa locală se numără Hay Group, Pricewater­houseCoopers(PwC) şi Mercer.

Ce salarii câştigă angajaţiiromâni

Cum calculează Statistica

Ancheta realizată anual de INS are un eşantion de aproape 23.900de instituţii. Prima cercetare de acest fel a fost realizată în1994 şi are ca obiectiv estimarea indicatorilor privind salariulmediu brut câştigat de salariaţii cu program complet de lucru (şicare au lucrat cel puţin 21 de zile în luna octombrie) şi efectivulde salariaţi.

Metodologia prin care se realizează această anchetă are la bazărecomandări ale Biroului Internaţional al Muncii, întrucâtstatisticile rezultate vor sta la baza comparaţiilor cu datele dinalte ţări, pe activităţi economice şi grupe majore de ocupaţii.

Din economia românească au dispărut 300.000 de salariaţi într-unan, având în vedere că efectivul salariaţilor a ajuns la finelelunii octombrie 2010 la 4,162 milioane de persoane, în scădere cu300.000 de salariaţi faţă de 4,46 milioane de persoane din perioadasimilară din 2009.

Cu toate acestea, ancheta privind repar­tizarea salariaţilor pegrupe de salarii s-a realizat pe un eşantion de 3,55 milioane desalariaţi, aceştia fiind cei care au lucrat cel puţin 21 de zile cuprogram complet. În 2008 ancheta a luat în calcul 4 milioane desalariaţi, care au lucrat cel puţin 23 de zile cu programcomplet.

În anchetă au fost incluşi atât salariaţii cu contracte peperioadă determinată, cât şi cei care au contracte permanente demuncă şi care au fost plătiţi integral pentru un program de lucrude cel puţin 22 de zile în luna octombrie. Au fost excluse câtevacategorii de salariaţi, res­pectiv cei care erau detaşaţi înstrăinătate, cei care cumulau mai multe funcţii, debutanţii sau ceiaflaţi în practică, precum şi salariaţii aflaţi în şomaj tehnic.Potrivit aceleiaşi anchete, în oc­tombrie 2008 erau 4.824,9 mil.salariaţi, cu peste 660.000 mai mulţi decât în octombrie 2010.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO