• Leu / EUR4.7509
  • Leu / GBP5.5172
  • Leu / USD4.1988
Analiză

94.000 de români câştigă peste 1.100 de euro brut pe lună, mai puţini cu 30.000 decât în 2008

Autor: Adelina Mihai

30 mai 2011 6479

"O parte din aceste scăderi a fost reprezentată de tăierile salariilor buge­tare, care aveau venituri mult mai mari faţă de ce îşi poate permite România. Pe de altă parte, în această perioadă, în sectorul privat s-au micşorat o parte din salarii pentru că firmele nu au avut profituri atât de mari, iar o parte din bani s-au dus în economia gri, pentru că au fost plătiţi prin alte forme", a spus analistul financiar Dragoş Cabat.

Într-adevăr, cei mai afectaţi de tăierile salariale au fost angajaţii din sistemul bugetar, cărora li s-au redus salariile cu 25% în luna iulie a anului trecut, iar măsurile de austeritate ale Guvernului s-au reflectat în statistici: dacă în 2008 peste 29.000 de bugetari încasau salarii şi sporuri care le aducea venituri lunare de peste 5.000 de lei brut, numărul acestora a scăzut la 4.000 în 2010.

În prezent, 30.000 de oameni sunt cel mai bine plătiţi salariaţi din economie, ei încasând venituri lunare de peste 8.000 de lei brut (adică 5.600 lei, respectiv 1.335 de euro net), iar numărul acestora a scăzut cu aproape 17% faţă de 2008.

Structura salariilor din România: 94.000 de români câştigă peste 1.100 de euro brut pe lună, mai puţini cu 30.000 decât în 2008

"Numărul angajaţilor care primesc salarii mari îşi va reveni dacă va creşte transparenţa în sistemele de raportare şi dacă se va simplifica sistemul fiscal. S-au creat microîntreprinderi în mod special pentru a masca veniturile şefilor de com­panii", a mai spus Cabat.

Specialiştii spun că în mediul privat salariile nu s-au redus, însă companiile au acordat o atenţie sporită politicilor de creşteri salariale. Cei doi ani de criză i-au determinat pe angajatori să acorde creşteri salariale individualizate pentru angajaţii performanţi şi să renunţe la creşterile generalizate.

"Singurele sectoare în care se mai acordă o atenţie mare asupra creşterilor salariale în raport cu inflaţia şi cu costul vieţii sunt cele din producţie, unde există şi presiunea sindicatelor. Anul trecut cele mai mari creşteri salariale au fost în sectorul auto (producţie), unde salariile au crescut în medie cu 10%, urmate de sectorul serviciilor şi IT (Ă8%), industrie, farma şi FMCG (Ă5-6%) şi mai puţin în sectorul financiar bancar, unde creşterile au fost până în 3%. În asigurări nu s-a raportat niciun fel de creştere salarială", a spus Alina Popescu, reward manager în cadrul companiei de con­sultanţă în management Hay Group România, care realizează în fiecare an unul dintre cele mai cunoscute studii salariale de pe piaţă.

Companiile, în special multinaţionalele, plătesc anual sume cuprinse între 1.000 şi 3.000 - 4.000 de euro pentru a achiziţiona studii salariale, în funcţie de care stabilesc politica de remunerare şi de retenţie a angajaţilor perfor­manţi. Printre cele mai cunoscute firme care fac studii salariale în rândul companiilor de pe piaţa locală se numără Hay Group, Pricewater­houseCoopers (PwC) şi Mercer.

Ce salarii câştigă angajaţii români

Cum calculează Statistica

Ancheta realizată anual de INS are un eşantion de aproape 23.900 de instituţii. Prima cercetare de acest fel a fost realizată în 1994 şi are ca obiectiv estimarea indicatorilor privind salariul mediu brut câştigat de salariaţii cu program complet de lucru (şi care au lucrat cel puţin 21 de zile în luna octombrie) şi efectivul de salariaţi.

Metodologia prin care se realizează această anchetă are la bază recomandări ale Biroului Internaţional al Muncii, întrucât statisticile rezultate vor sta la baza comparaţiilor cu datele din alte ţări, pe activităţi economice şi grupe majore de ocupaţii.

Din economia românească au dispărut 300.000 de salariaţi într-un an, având în vedere că efectivul salariaţilor a ajuns la finele lunii octombrie 2010 la 4,162 milioane de persoane, în scădere cu 300.000 de salariaţi faţă de 4,46 milioane de persoane din perioada similară din 2009.

Cu toate acestea, ancheta privind repar­tizarea salariaţilor pe grupe de salarii s-a realizat pe un eşantion de 3,55 milioane de salariaţi, aceştia fiind cei care au lucrat cel puţin 21 de zile cu program complet. În 2008 ancheta a luat în calcul 4 milioane de salariaţi, care au lucrat cel puţin 23 de zile cu program complet.

În anchetă au fost incluşi atât salariaţii cu contracte pe perioadă determinată, cât şi cei care au contracte permanente de muncă şi care au fost plătiţi integral pentru un program de lucru de cel puţin 22 de zile în luna octombrie. Au fost excluse câteva categorii de salariaţi, res­pectiv cei care erau detaşaţi în străinătate, cei care cumulau mai multe funcţii, debutanţii sau cei aflaţi în practică, precum şi salariaţii aflaţi în şomaj tehnic. Potrivit aceleiaşi anchete, în oc­tombrie 2008 erau 4.824,9 mil. salariaţi, cu peste 660.000 mai mulţi decât în octombrie 2010.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7509
Diferență: -0,103
Ieri: 4.7558
Azi: 4.1988
Diferență: 0,5508
Ieri: 4.1758
Azi: 5.5172
Diferență: 0,5926
Ieri: 5.4847
Azi: 4.2187
Diferență: 0,4189
Ieri: 4.2011