După doi ani de cădere economică când PIB-ul s-a diminuat cu10%, profesorul Marian Preda arată că această criză are şi parteaei bună: "Criza a adus în discuţie principiile de cheltuire abanului public, discuţii care nu vor fi uitate curând. Dacă am fiintrat într-un nou ciclu electoral fără restructurarea aparatuluide stat, aceasta nu s-ar mai fi făcut".
Marian Preda este coordonatorul raportului Comisieiprezidenţiale pentru analiza riscurilor sociale şi demografice dinRomânia, publicat în 2009 şi care a fost sursă de inspiraţie pentrunoua lege a pensiilor care majorează vârstele de pensionare şiconsacră principiul contributivităţii pentru toate categoriile decontribuabili la sistemul de pensii.
În faţa cifrelor care sunt alarmante - îmbătrânirea populaţiei,un sistem umflat din considerente politice care acum nu se maipoate susţine (peste 1,5 mld. euro anual sunt alocate direct, înultimii doi ani, din bugetul de stat către bugetul de pensii carecheltuieşte anual 10 mld. euro), raportul citat propunea măsuriradicale precum majorarea vârstei de pensionare, dar şirecalcularea pensiilor speciale, în sensul mai larg al ajustăriicuantumului lor la veniturile disponibile.
Sunt măsurile care au fost luate în ultimele luni şi care auprovocat supărarea pensionarilor vizaţi şi intervenţia ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie care a blocat pentru un timprecalcularea pensiilor.
Ce este de făcut când te găseşti în situaţia de a nu puteaschimba ce trebuie schimbat?
ZF arăta luni adevărata dimensiune a provocării căreia statulromân trebuie să-i facă faţă. Pensiile speciale sunt doar o faţetăa problemei, adevărata piatră de moară este reprezentată de faptulcă 40% din populaţia între 45 şi 65 de ani nu lucrează, dar ceresau i se dă bani de la stat.
Nu cei mai săraci au gura mare
Într-uninterviu pentru ZF, Marian Preda observă că, în România, cei carecer mai mult de la stat nu sunt chiar dintre cei mai săraci:"Activii care fac gălăgie sunt cei care stau rezonabil în raport cualte categorii. Eu sunt de acord că magistraţii trebuie să aibă, depildă, salarii mai mari, dar aceste salarii trebuie acordate dupăposibilităţi. Din păcate la noi problemele nu se discută global. Nuam avut o dezbatere serioasă pe buget, pe componentele sale, petipurile de cheltuieli. Nu există în conştiinţa publică conceptulde buget de venituri, buget de cheltuieli, buget consolidat. Toatălumea vrea procente din PIB, dar nimeni nu arată că, de exemplu,dacă spre pensii merg nouă procente din Produsul Intern Brut acestlucru înseamnă mai bine de un sfert din bugetul de cheltuieli. Estetrist că unii dintre noi sunt săraci, dar nu-i vedem pe aceştiastrigând cel mai tare. Cei care sunt nemulţumiţi de salariile de lastat sau de pensii sunt dintre aceia care de bine, de rău suntplătiţi de acest stat".
Preda spune că răul vine din trecut, dintr-un început strâmb."Noi am intrat (într-o epocă nouă - n.n.) cu o populaţie puternicdependentă de statul comunist. De la acel stat puteai să iei câteceva, mai furai, nu era o problemă. Aşa a fost obişnuită populaţia.Mai apoi s-a obişnuit să aştepte, în continuare, să ceară încontinuare."
Situaţia s-a perpetuat în timp, cei care au putut smulge ceva dela stat au făcut-o. Numărul pensionarilor îl depăşeşte acum pe celal salariaţilor - 5,5 mil. pensionari, faţă de
4,36 milioane de salariaţi. Deşi vârsta de pensionare era de 63de ani la bărbaţi până anul trecut, media de ieşire din sistemeste, arată Preda, de 55 de ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
