Agricultura a adus 15 mld. euro în economie anul trecut. Seceta nu a scos din grafic producţia agricolă
Agricultura, un sector care contribuie an de an la PIB cu circa 6-7%, a adus 15 miliarde de euro în economie anul trecut, în scădere cu 16% faţă de vârful înregistrat în 2011, arată primele estimări oficiale ale Eurostat, date publicităţii la începutul acestui an. Scăderile de producţie din agricultură au venit pe fondul unui an secetos cu recolte slabe la cereale şi plante oleaginoase (floarea-soarelui şi rapiţă). Cu toate acestea, declinul a fost ţinut în frâu de creşterea accelerată pentru preţurile principalelor materii prime agricole. Mai mult, producţia agricolă din 2012 este în media ultimilor şase ani, astfel că minusul de 3 miliarde de euro nu a reuşit să strângă suficientă greutate pentru a schimba calculele creşterii economice.
"Anul 2012 nu a fost un an agricol prost, aşa cum s-a lăsat să se înţeleagă iniţial, dar seceta de toamna trecută îşi va spune cuvântul în acest an pentru că au întârziat lucrările, iar în ultimele luni rapiţa a crescut mult prea repede, iar fermierii a trebuit să ia măsuri pentru a-i încetini creşterea. Agricultura va fi în continuare motor de creştere pentru economie, sectorul îşi păstrează vigoarea şi rămâne un animal de tracţiune al economiei", explică situaţia Gabriel Popescu, profesor universitar doctor în cadrul Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului de la ASE Bucureşti.
Rezultatele în scădere din agricultură de anul trecut au venit pe fondul unui an secetos care a muşcat puternic din recoltele fermierilor care au mizat pe grâu, porumb, floarea-soarelui sau rapiţă. Statisticile Eurostat arată însă că valoarea producţiei agricole de anul trecut este în media ultimilor şase ani, iar declinul înregistrat faţă de anul trecut este rezultatul unui efect de bază ridicat.
Astfel, în condiţiile în care PIB-ul nu a crescut anul trecut foarte mult, ponderea agriculturii în economie anul trecut ar urma să fie similară cu cea din 2011.
"Nu putem da vina pe natură. Sigur că a fost secetă, dar rezultatele în economie sunt bune, iar agricultura industrială, adică fermele mari şi medii, nu au fost afectate într-o mare măsură, astfel că nu au apărut nici probleme pe lanţul industrial în procesare", adaugă profesorul.
Gabriel Popescu mai spune că producţia agricolă va reuşi să aducă an de an 18-19 miliarde de euro, la fel ca în 2011, abia atunci când agricultorii vor direcţiona fonduri substanţiale în sisteme de irigaţii moderne. "Media valorii producţiei agricole va urca la 18-19 mld. euro doar cu sisteme de irigaţii adevărate, moderne, nu cum erau cele din 1989, adică energofage."
Lipsa unui sistem de irigaţii dezvoltat vulnerabilizează aproape în totalitate fermele locale în faţa condiţiilor meteo. Expunerea totală la secetă determină astfel o volatilitate crescută pentru producţiile de cereale, plante oleaginoase sau furajere, materii prime care aduc în fiecare an 4-5 miliarde de euro în economie.
Pierderile cauzate de secetă au fost evidente anul trecut în producţia agricolă vegetală. Cinci din cele mai importante şapte categorii din producţia agricolă vegetală sunt sub cele din 2011. Singurele plusuri în producţia agricolă vegetală, o subcategorie care acoperă două treimi din întreaga valoare a producţiei agricole, au fost cele înregistrate de vin şi legume, cu plusuri de 13,5%, respectiv 23,8%.
La rândul său, Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale de la ASE Bucureşti, spune că dispariţia a 3 mld. euro din agricultură anul trecut nu poate da peste cap calculele creşterii economice.
"Este vorba de 3 miliarde de euro la un PIB de 140-150 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o pondere subzecimală. Ponderea este foarte mică, astfel că nu îşi poate pune amprenta pe un trend solid."
El mai spune că deşi dispariţia celor 3 miliarde de euro din economie nu poate da peste cap calculele creşterii economice, aceste pierderi se vor resimţi în micile gospodării din mediul rural dependente total de recolte.
"O parte din agricultură nu apare în nicio statistică, este o zonă gri a fermelor de subzistenţă, iar acolo impactul există pentru că aceste gospodării depind de ce produc şi mai mult, alte gospodării din urban depind de cele din rural."
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
