• Leu / EUR4.7480
  • Leu / GBP5.4269
  • Leu / USD4.1981
Analiză

Ambasadorul Italiei la Bucureşti: În ultimele patru luni a crescut numărul de români din Italia cu 200.000 de persoane

Ambasadorul Italiei la Bucureşti: În ultimele patru luni a crescut numărul de români din Italia cu 200.000 de persoane

Autor: Sorin Pâslaru, Andreea Mioara Neferu

24 feb 2011 946

În faţa întârzierii relansării economiei româneşti şi a persistenţei şomajului mai ales în estul ţării, un nou val de români a plecat în Italia, mulţi dintre ei întorcându-se după ce au terminat rezervele de bani acumulate tot din plecări în străinătate.

"Criza economică din ultimii doi ani nu i-a determinat pe mulţi români să părăsească Italia şi să se întoarcă în ţară, ci din contră. Numărul de români din ppeninsulă a crescut, de la 953.000 în 2009 la circa 1,167 milioane spre finalul lui 2010, iar astăzi sunt aproape de 1,2 milioane. Am putea spune chiar că în ultimele patru luni numărul românilor din Italia a crescut cu circa 200.000 de persoane, destul de mult", afirmă Mario Cospito.

Dar cum de îşi găsesc românii locuri de muncă în Italia în pofida şomajului ridicat din această ţară, de aproape 8%, în rândul tinerilor fiind de 18%, precum şi în condiţiile în care economia italiană are ritmuri de creştere reduse, de circa 1,5% în 2010, faţă de o scădere de 2% în 2009?

Italiencele nu vor să se mai facă asistente

Explicaţia acestei creşteri stă în spatele faptului că angajaţii români lucrează în domenii în care italienii pur şi simplu nu mai vor să lucreze. "De exemplu, italienii vor să se facă toţi doctori, şcolile de asistente, de infirmiere pentru spitale nu mai au căutare. Româncele lucrează ca asistente în spitale sau clinici, de exemplu, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, în agricultură, în sectorul serviciilor, în restaurante sau hoteluri."

Mario Cospito afirmă că românii, alături de polonezi, sunt foarte pricepuţi la lucrări de mici reparaţii, zugrăvit şi recondiţionare a caselor şi apartamentelor. "Sunt echipe de 2-3 români pe care oamenii le cheamă când au nevoie să-şi modernizeze locuinţa. Sunt mii de firme mici româneşti de acest tip." Statisticile arată că sunt circa 36.000 de mici firme româneşti în Italia.

Ambasadorul spune că acum în Italia românii sunt peste tot. "Chiar şi într-un mic oraş cum este cel de unde am plecat eu, în sudul Italiei, cu 17.000 de locuitori, sunt circa 700 de români. Sunt efectiv peste tot. Majoritatea sunt oameni corecţi, muncitori."

Se vor întoarce vreodată românii care trimit acum din Italia câteva sute de euro pe lună acasă pentru familie?

"Poate în 5-10 de ani. În perioada următoare nu îi văd pe românii din Italia întorcându-se acasă şi acest lucru nu se va întâmpla până când România nu va avea un sistem de beneficii sociale similar celui din Italia sau Spania", spune Cospito.

Remiterile au scăzut de la 1.500 euro la 1.000 euro de român

În Italia salariul mediu este de circa 1.500-2.000 de euro, faţă de doar 350 de euro net la nivelul lunii decembrie în România.

Ambasadorul estimează că între 4 şi 6 milioane de români (aici incluzând şi cei 800.000 de români care lucrează în România pentru firme italiene, alături de familiile lor) depind într-o măsură mai mare sau mai mică de Italia.

Numărul emigranţilor români în toate ţările lumii se situa la circa 2,8 milioane la finalul lui 2010, remiterile acestora ridicându-se tot în 2010 la 4,5 mld. dolari (3,4 mld. euro), potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale.

Aproximativ 1 mld. euro au fost în 2010 remiterile românilor care lucrează în Italia, în scădere însă de la 1,5 mld. euro în anul precedent, apreciază Cospito. Cu alte cuvinte, în 2009 fiecare român din Italia a trimis circa 1.500 de euro pe an, pentru ca în 2010 să nu trimită decât 1.000 de euro pe an.

Ambasadorul se declară însă dezamăgit de numărul mic de şcoli din România în care se învaţă limba italiană. În acest moment sunt doar cinci şcoli cu predare în italiană în toată ţara. "O problemă este cu profesorii, pentru că cine ştie limba italiană pleacă în Italia", spune ambasadorul.

Timişoara, model de internaţionalizare pentru IMM-urile italiene

Dintre toate puterile occidentale, România are în acest moment cele mai strânse legături cu Italia, dacă se ţine cont nu numai de investiţiile firmelor italiene în România şi de ponderea comerţului exterior, ci şi de numărul mare de români care muncesc în peninsulă.

Astfel, relaţiile comerciale şi de investiţii de anvergură similară sunt şi între România sau Franţa şi Germania, dar în aceste ţări nu trăiesc peste 1 milion de români, iar cu Spania, unde de asemenea muncesc peste un milion de români, relaţiile comerciale şi de investiţii nu sunt la fel de dezvoltate.

În România locuiesc circa 30.000 de expaţi italieni care fac afaceri sau sunt angajaţi la multinaţionale, dar mai există şi câteva mii de italieni care trăiesc aici de câteva zeci sau sute de ani, în unele sate din Dobrogea sau Muntenia.

Ambasadorul afirmă că firmele italiene mici şi mijlocii din România, acum în număr de circa 29.000, şi-au început internaţionalizarea cu extinderea în regiunea Banatului, în anii '90.

"La puţin timp după Revoluţie, companiile italiene au început să vină în Timişoara, iar acest oraş a devenit un model pentru internaţionalizarea sistemului economico-industrial din Italia. Înainte de Timişoara, doar firme mari, precum Fiat, Pirelli, pătrunseseră şi pe pieţe externe, însă întreprinderile mici şi mijlocii (IMM - n.red.) nu făcuseră acest pas. Iar aceste firme sunt practic coloana vertebrală a economiei, în condiţiile în care 98% din PIB-ul Italiei este generat de IMM-uri", spune Cospito, recomandând aceeaşi structură şi pentru economia românească.

Din 1991 şi până în prezent, circa 3.000 de IMM-uri italiene au venit la Timişoara, unele mutându-şi o parte din producţie aici. Cifra ar fi impresionantă chiar şi pentru o provincie bogată din peninsulă, consideră Cospito. De altfel, la finalul lunii septembrie 2010, în România erau înregistrate aproape 30.000 de firme italieneşti, cu două treimi mai multe decât cele germane (circa 18.000).

A doua cucerire: 100.000 de italieni şi-au luat neveste din România

Pe de altă parte, atât numărul mare de români aflaţi la lucru în Italia, cât şi prezenţa unei comunităţi mari de oameni de afaceri italieni în România a determinat o creştere a numărului de mariaje mixte italiano-româneşti.

"Estimăm că în prezent există 100.000 de astfel de cupluri mixte, dintre care 99% sunt bărbaţi italieni, iar din acest motiv avem şi probleme cu minorii în caz de divorţuri şi separări. Aş sublinia importanţa acestei noi generaţii de copii care provin din cuplurile mixte. În urmă cu cinci ani existau de 100 de ori mai puţine mariaje mixte", explică Cospito.

O singură fabrică Nokia nu aduce dezvoltarea, vă trebuie ţesut industrial

Ce pot învăţa oamenii de afaceri români de la Italia? Cum a reuşit o ţară care acum 100 de ani era destul de săracă, cel puţin în jumătatea de sud, dominată de băncile britanice, să treacă la industrializare şi să dezvolte o clasă de antreprenori dinamică ce a propulsat-o în primele şapte economii ale lumii?

România ar trebui să se orienteze către sectoarele economice pentru care are resursele naturale necesare şi pentru care are "vocaţie", aşa cum o numeşte ambasadorul italian.

Ambasadorul spune că investiţiile străine sunt bune, dar nu sunt de ajuns pentru dezvoltare.

"Dacă construieşti o fabrică Nokia în mijlocul ţării, nu te poţi baza pe faptul că aceasta va sprijini întreaga economie. Să nu credeţi că dezvoltarea economică este astfel asigurată. Trebuie să identifici cel mai bun lucru pe care îl poţi face, la ceea ce te pricepi cel mai bine şi ce resurse ai la îndemână. Dacă eşti un oraş mic în munţi, nu poţi face avioane. Trebuie să îţi cauţi o «vocaţie». Spre exemplu, pentru un orăşel de munte este viabilă exploatarea lemnului. În Italia există oraşe în nordul ţării specializate în scaune, de exemplu. Sunt zeci şi zeci de fabrici de mobilă. 70% dintre scaunele exportate de Italia provin de acolo. Poate că România are «vocaţie» în special către agricultură şi industrie mică. Trebuie să dezvoltaţi ţesutul industrial, numai aşa veţi creşte."

Ambasadorul remarcă şi el rata extrem de scăzută a absorbţiei de fonduri europene, în special la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (doar 1,64% la finalul lunii ianuarie, adică 40 milioane de euro plăţi făcute dintr-un total disponibil de 3 miliarde de euro, potrivit Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale).

"România trebuie să exploateze fondurile europene, care sunt vitale în special pentru dezvoltarea infrastructurii. România contribuie la bugetul Uniunii Europene, astfel că este normal să-şi recupereze aceşti bani. Am mers în Spania cu trenuri de mare viteză, de peste 300 km pe oră, pe linii construite recent din bani europeni. România nu ar trebui să repete greşeala Italiei, care nu a exploatat la maxim fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană."

Datoria publică a Italiei este în mâinile italienilor

Pe de altă parte, Cospito a vorbit şi despre situaţia economică a Italiei, pe care o caracterizează ca având două slăbiciuni majore: rata şomajului de circa 8%, dublă la tineri, şi nivelul mare al datoriei publice, de circa 110% din PIB. PIB-ul Italiei este de circa 1.500 de miliarde de euro, adică peste 25.000 de euro per capita, faţă de 125 miliarde de euro PIB-ul României, adică circa 5.800 euro per capita.

"Problemele în Italia nu sunt chiar atât de mari, pentru că, la fel ca şi în Japonia, de altfel, datoria publică este în mare parte, adică în proporţie de 85%, internă, către companiile şi persoanele fizice din Italia."

"Avem o cultură diferită, în sensul că italienii economisesc în medie 10-20% din veniturile lor, iar o metodă de economisire o reprezintă investiţiile în obligaţiunile publice. Suntem, ca mai toate ţările din sud, mai legaţi de familie, părinţii investesc pentru copiii lor", spune Cospito. Una dintre marile probleme ale Italiei însă o reprezintă şomajul (circa 8%) şi mai ales şomajul din rândul tinerilor (18%).

Ambasadorul subliniază însă că Italia este a doua ţară din lume, după Germania, ca producţie industrială per capita. "Noi avem o economie care constă în producţie, o economie reală, nu în servicii financiare care pot fi date peste cap, cum s-a văzut în 2008. Noi producem maşini, mobilă, pantofi, costume, mâncare, vin, avem turism care aduce 7-8% din PIB. Trebuie să ţineţi cont că avem exporturi anuale de produse alimentare de 120 miliarde de euro, adică tot atât cât întreg PIB-ul României", spune ambasadorul.

Ambasadorul a mai spus că 2011 va fi un an special pentru relaţiile româno-italiene. România va fi vizitată în toamnă de preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, iar târgul de carte Gaudeamus va fi anul acesta sub patronajul Italiei.

Italia este sub presiune din cauza revoltelor din Africa de Nord

Reflectând asupra recentelor evenimente din ţările nord-africane, Cospito consideră că acestea vor pune presiune şi asupra Italiei, mulţi dintre locuitorii acestor state urmând să găsească în peninsulă un "refugiu".

"Romanii numeau Marea Mediterană «mare nostrum», astfel că bazinul mediteranean este cu adevărat strategic pentru noi şi suntem foarte îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă în prezent, de numărul mare de tunisieni, spre exemplu, care vin în Italia, pentru că este o presiune fizică (interviul a fost făcut înainte de acutizarea crizei în Libia, acum Italia temându-se de o imigraţie masivă din această ţară - n.red.). Acelaşi lucru s-a întâmplat şi după căderea comunismului, când Italia s-a confruntat cu o adevărată invazie din ţările vecine", explică ambasadorul italian, care adaugă că Roma vrea ca Uniunea Europeană să contribuie pe plan financiar în condiţiile unui potenţial exod de oameni către Italia.

"Suntem îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă în partea de sud a bazinului mediteranean, pentru că avem investiţii, relaţii culturale şi nu numai în aceste ţări. Ne dorim o implicare mai puternică din partea Uniunii Europene, în special în plan financiar, pentru a evita o situaţie haotică."

Ambasadorul a lăsat să se înţeleagă că oficialii italieni sunt nemulţumiţi de reacţia înceată a Uniunii Europene în ceea ce priveşte criza din nordul Africii.

"Există ţări din nord care nu simt această criză decât la televizor. Italia este însă în prima linie, va trebui găsite soluţii urgente. Îmi amintesc de situaţia din '89, când zeci de mii de albanezi au venit pe mare în Italia şi a trebuit găsite soluţii urgente."

În ceea ce priveşte intrarea în Shengen, ambasadorul Italiei a spus că putem conta pe Italia că va sprijini România pentru aderarea la acest spaţiu de securitate în martie. "Noi întotdeauna am sprijinit România, şi în anii dinaintea aderării la Uniunea Europeană, când nu era fixată data aderării. Şi atunci, şi acum au fost state care s-au opus." Care? "Să nu vorbim despre ce păcătoşi au fost în trecut, ci doar despre păcatele trecute", a încheiat ambasadorul cu un proverb italian.

Mario Cospito

(51 de ani)

n În 1984, obţine licenţa în Ştiinţe Politice/Economie Internaţională la Universitatea din Pisa.

n În 1987 este numit consul la Durban, în Africa de Sud, iar începând cu 1991, devine prim-secretar comercial la Copenhaga.

n Începând cu 1995, se întoarce la Roma, unde lucrează în cadrul secretariatului Direcţiei Generale Afaceri Economice (DGAE), ocupându-se de colaborarea economică şi financiară cu ţările Europei de Est şi din fosta Uniune Sovietică.

n Continuă să lucreze la DGAE, însă din 1997 se ocupă de afacerile europene ale acestei instituţii.

n În 1999 este numit consilier la Ambasada Italiei la Ottawa.

n Din 2001 devine consilier privind afacerile internaţionale al viceministrului comerţului exterior din Italia.

n Între 2006 şi 2008 ocupă funcţia de consilier diplomatic al ministrului comerţului internaţional şi al ministrului dezvoltării economice din Italia.

n Este numit ambasador al Italiei la Bucureşti în 2008.

Etichete:

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7480
Diferență: 0,1667
Ieri: 4.7401
Azi: 4.1981
Diferență: 0,313
Ieri: 4.1850
Azi: 5.4269
Diferență: 0,3217
Ieri: 5.4095
Azi: 4.1805
Diferență: 0,2206
Ieri: 4.1713