Aproape un milion de bucureşteni folosesc cardul electronicpentru accesul la transportul cu autobuzele publice, dar şi pentrua circula cu metroul, încasările din vânzarea titlurilor decălătorie încărcate pe aceste carduri ridicându-se la 24,1 milioanede euro, în creştere cu 15% în primele opt luni ale acestui an faţăde aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit oficialilor de laRegia Autonomă de Transport a Bucureştiului, căreia i-au revenit91% din aceste venituri.
Deşi cardul electronic Activ permite accesul la metrou, acesta nupoate fi cumpărat şi nici reîncărcat în staţiile de metrou, ci doarîn cele de autobuz, dat fiind faptul că metroul nu dispune deechipamente de emitere sau reîncărcare.
Cum se explică această anomalie, la care oficialii Metrorex,compania care administrează metroul, nu au găsit rezolvarea înultimii ani, când au acceptat să se poată intra la metrou cu cardulelectronic?
Cardul electronic Activ, ce permite accesul atât la călătoriile cuautobuzul, cât şi la cele cu metroul, este un proiect demarat şiimplementat în 2007 de Regia Autonomă de Transport Bucureşti,aflată sub autoritatea Primăriei din Capitală.
"Încercăm să găsim o soluţie pentru a rezolva problema având învedere că mulţi călători care folosesc cardul electronic Activne-au trimis solicitări pentru a implementa un sistem dereîncărcare şi în staţiile de metrou", a declarat Tiberiu Moldovan,directorul comercial al Metrorex, adăugând că săptămâna trecutăoficialii de la metrou s-au întâlnit cu cei de la RATB pentru astabili cum se poate implementa sistemul de reîncărcare şi lametrou.
"Se lucrează la problemă"
Întrebat de ZF când se va găsi o soluţie pentru ca aceste cardurielectronice ce permit accesul la metrou să poată fi încărcate întoate staţiile de metrou, Moldovan nu a precizat o dată exactă, cia susţinut că "se lucrează la această problemă".
În nicio altă Capitală europeană nu există cartele care să permităaccesul la un mijloc de transport public şi care să nu poată fiîncărcate în staţiile respectivului mijloc de transport. Acestlucru s-ar putea explica şi prin faptul că în străinătateautobuzele şi metroul operează sub autoritatea unei singurecompanii, spre comparaţie cu situaţia din Capitală, unde Metrorexşi RATB funcţionează sub două autorităţi diferite. Dacă transportulcu metroul intră sub autoritatea Ministerului Transporturilor şiInfrastructurii, cel cu autobuzele, tramvaiele sau troleibuzelepublice intră sub autoritatea Primăriei Bucureşti.
Spre comparaţie, în Paris, atât metroul, cât şi autobuzele publicesunt controlate de Regia Autonomă de Transport din Paris(RATP).
"Metrorex-ul a fost un partener cooptat în proiectul cardurilorelectronice, însă RATB-ul este singurul operator de transportemitent de carduri Activ, deoarece soft-ul sistemului automat detaxare, care a fost achiziţionat doar de RATB nu poate fi utilizatîn paralel de mai mulţi operatori de transport. Metroul nu dispunede echipamente necesare reîncărcării titlurilor de călătorie pecardurile electronice", au transmis oficialii RATB.
În prezent, cardurile electronice sunt emise aşadar, doar de RATBşi pot fi reîncărcate în 95 de centre de emitere în staţiile deautobuz sau prin cele 32 de ATM-uri amplasate de BCR în staţiile demetrou.
Deşi nu au reuşit să găsească încă o soluţie pentru emiterea şireîncărcarea cardului electronic Activ în staţiile de metrou,oficialii Metrorex au anunţat că vor investi 4 mil. lei (960.000 deeuro) pentru introducerea unor automate de vândut cartele. "Pentrua moderniza sistemul de acces la metrou şi de plată a călătoriilor,Metrorex va introduce din ianuarie anul viitor 32 de automate devândut cartele în staţiile principale de metroul. Contractul a fostsemnat cu o companie din Belgia", a declarat Tiberiu Moldovan.
Parteneriat cu Orange pentru plata cu mobilul acălătoriei
Mai mult, el a mai precizat că operatorul de stat a încheiat unparteneriat cu compania de telefonie mobilă Orange prin carepasagerii să poată face plata unei călătorii direct cu telefonulmobil. "Trebuie să ţinem pasul cu evoluţia tehnologică. Încercăm săupgradăm sistemul actual de plată la metrou", a precizat Moldovan,adăugând că accesul la metrou cu cartelele de hârtie (introduse în1995) s-a demodat şi are nevoie de modernizare, având în vedere căaceste cartele se pot degrada, ceea ce îngreunează intrarea lametrou.
Metrorex plănuieşte chiar să introducă sistemul de plată cu cardula cartelelor de acces la metrou, valoarea estimativă a investiţieice se va aloca fiind de 125.000 de euro, potrivit informaţiilortransmise de companie în septembrie. Acest proiect implicăachiziţia a minim 59 de terminale POS.
În primele opt luni ale anului, Metrorex a înregistrat 115,6milioane de "călători" (se ia în calcul numărul de validări alcartelelor de călătorie la aparatele de la metrou), mai mult cuşase milioane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aproape700.000 de călători se înregistrează în medie pe zi în timpulsăptămânii, iar în zilele de sâmbătă sunt 230.000, în timp ceduminică numărul ajunge la 175.000 de călători, potrivit luiMoldovan.
Compania de stat a majorat în septembrie preţul cartelelor şi alabonamentelor. Astfel că o cartelă de două călătorii costă acum 3lei faţă de 2,5 lei, în timp ce un abonament lunar cu călătoriinelimitate a ajuns la 50 de lei faţă de 25 de lei.
În urmă cu doi ani, Ludovic Orban, fostul ministru altransporturilor şi infrastructurii, susţinea că este absolutnecesară existenţa unei companii care să se ocupe de coordonareatransportului cu metroul şi cu autobuzele publice din Bucureşti,dar şi cu integrarea tarifară a transportului şi proiectele demodernizare. El promitea la acea vreme că RATB-ul şi Metrorex-ulvor fi comasate într-o nouă instituţie, denumită AutoritateaMetropolitană de Transport, conform unui proiect de actnormativ.
Până în prezent, nu s-a realizat nimic din proiectul promis.
"Fuzionarea celor doi transportatori nu s-a realizat, acest lucruse va întâmpla odată cu înfiinţarea Autorităţii Metropolitane deTransport", au transmis oficialii RATB. Constantin Tobescu,purtătorul de cuvânt al RATB, a mai precizat că tocmai din aceastăcauză este dificil să se implementeze un sistem comun dereîncărcare şi taxare în staţiile de metrou, având în vedere căcele două companii, Metrorex şi RATB, operează sub autorităţidiferite. Compania RATB operează în Capitală cu 949 de autobuze,371 de tramvaie şi 224 de troleibuze. Numărul angajaţilor companieise ridică la 11.615 oameni, cu 363 mai puţini faţă de anultrecut.
În primele opt luni ale acestui an încasările RATB s-au ridicat la30 de milioane de euro, în scădere cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadăa anului trecut, potrivit oficialilor companiei.
Metrorex a scos la licitaţie proiecte de 300 mil.euro
Metrorex, compania care administrează metroul din Bucureşti, ascos la licitaţie anul acesta proiecte de investiţii în valoaretotală de peste 1,2 mld. lei (300 mil. euro), prin care vor firealizate lucrările rămase restante la tronsonul 4 (1 Mai - Pajura- Parc Bazilescu), precum şi Magistrala 5 (Drumul Taberei -Eroilor). Tronsonul 1 Mai - Parc Bazilescu va fi terminat în primaparte a anului 2011, iar lucrările la Drumul Taberei - Eroilor vorfi finalizate în 2015. Astfel, anul viitor Bucureştiul ar puteadeveni din nou un şantier pentru lucrările de metrou, aşa cum seîntâmpla înainte de '90, având în vedere că la cele două proiecteamintite se va adăuga în 2011 şi cel de realizare a liniei demetrou spre Aeroportul Otopeni. Realizarea acestor tronsoane se vaface din fonduri de la bugetul de stat şi din împrumuturi externe.Douăzeci de consorţii din 11 ţări se luptă pentru câştigareacontractelor pentru construcţia structurii de rezistenţă aMagistralei V de metrou între Drumul Taberei şi Eroilor. Printreconsorţiile care au depus oferte se numără şi companiile româneştiSIRD Timişoara şi Prospecţiuni (deţinute de Ovidiu Tender), DeltaACM (Florea Diaconu), PA&CO International (Costel Căşuneanu) şialtele, care participă la licitaţii în consorţii cu firme străine,pentru că singure nu s-ar fi putut califica.
Culoarele Unice RATB, Doar discuţii
PrimăriaMunicipiului Bucureşti (PMB) anunţa în urmă cu câteva luni că areîn derulare un proiect pentru eficientizarea traficului auto înzona centrală a Capitalei, proiect ce include noi străzi cu sensunic şi benzi dedicate transportului în comun. Potrivitreprezentanţilor primăriei, culoarele pentru autovehiculele detransport în comun vor fi trasate doar pe bulevardele care permitacest lucru, fiind realizat un studiu în acest scop. Sistemul aflatîn discuţie se aseamănă în mare parte cu cel aplicat în Londra,unde traseele pentru mijloacele de transport în comun sunt binedelimitate, şoferii care le încalcă fiind penalizaţi. Bucureştiuleste printre puţinele capitale europene unde transportul în comunnu beneficiază de o reţea de culoare unice în tot oraşul, precumViena sau Paris. În prezent, printre bulevardele unde se aplicăregula benzii pentru trolee şi pentru autobuze sunt BulevardulUnirii, în zona Esplanada, şi bulevardul Regina Elisabeta. Înprimele opt luni ale acestui an au fost înregistrate 529,6 milioanede călătorii cu mijloacele de transport puse la dispoziţie de RATB,nivel aproape similar cu cel din aceeaşi perioadă a anuluitrecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
