Analiză

Asigurarea obligatorie a locuintelor: statul vrea sa faca bine cu forta si nu reuseste cu niciun chip

Asigurarea obligatorie a locuintelor: statul vrea sa faca bine cu forta si nu reuseste cu niciun chip

Cristian Constantinescu, UNSAR (stanga) si Radu Mircea Popescu, MAI

18.07.2006, 19:33 45

Asigurarea obligatorie a locuintelor pleaca la drum cu un proiect de lege contestat din toate partile: de catre asiguratori, brokeri, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, parlamentari.
In acest moment, doar 5% din locuinte sunt asigurate, iar daca de maine asigurarea de locuinta ar fi obligatorie si ar fi platita de toti proprietarii de locuinte, incasarile companiilor de asigurari ar fi de 300-400 de milioane de euro, adica un sfert din toata piata asigurarilor din 2005. Suma a fost obtinuta luand in calcul un numar total de circa 8 milioane de locuinte la o valoare medie de circa 20.000 de euro si o cotatie medie de 0,25%, practicata la asigurarea facultativa de locuinte care include toate riscurile care pot afecta o locuinta, inclusiv cele catastrofale.
Proiectul de lege facut de Ministerul Administratiei si Internelor ar putea fi aprobat prin ordonanta de urgenta de Guvern pana la 15 august, a spus ieri Radu Mircea Popescu, consilier al ministrului de interne, la dezbaterea Programului Roman de Asigurare la Catastrofe, organizata ieri de Asociatia pentru Initiative Civice.
Ca urmare a calamitatilor din ultimii ani si a iminentei unui cutremur de pamant, Guvernul a reluat la inceputul acestui an ideea obligativitatii asigurarii de cutremur, iar acum a lansat pe piata proiectul de lege.
O asigurare obligatorie pentru locuinte a mai fost discutata in 2002, dar decizia Guvernului Nastase de a implica CEC in actionariatul companiei de reasigurare a fost contestata de industria asigurarilor, asa incat initiativa a cazut.
Acum, societatea de reasigurare, Compania de Reasigurare Impotriva Dezastrelor (CRID), ar urma sa fie detinuta, in proportie de 30%, de Fondul de Garantare a Asiguratilor, iar restul actiunilor de societatile de asigurari care ar urma sa vanda propriu-zis aceasta asigurare.
Si aceasta solutie este contestata de asiguratori, care afirma chiar ca este un non-sens ca asiguratii sa aiba un interes (prin fondul de garantare) in firma care-i reasigura.
Ce prevede insa proiectul?
In primul rand, ca toti detinatorii de locuinte - persoane fizice sau juridice - au obligatia sa si le asigure contra riscurilor catastrofale - inundatie, cutremur, alunecari de teren.
De ce n-ar fi insa de-ajuns acest articol de lege, asa incat de maine asigurarea obligatorie de catastrofa sa devina obligatorie?
Adica fiecare detinator de locuinta sa fie obligat sa cumpere o asigurare de locuinta care sa includa toate cele trei riscuri - cutremur, inundatie, alunecare de teren, de la companiile de asigurari care vand aceste polite.
Bogdan Tudor, director de asigurari generale la Omniasig, spune ca i s-ar parea o rezolvare onorabila.
O polita de asigurare de all risk - care include toate aceste riscuri, dar si altele ca incendiu, furt prin efractie sau explozie costa 0,25-0,3% din suma asigurata. Astfel, la o suma asigurata de 100.000 de euro, asigurarea costa 250 de euro pe an, iar la o casa de 50.000 de euro, apropiata de valoarea medie a unei locuinte la bloc in Bucuresti, asigurarea costa 125 euro pe an, deci 10 euro (36 de lei noi) pe luna. Dar ce obstacole ar fi daca s-ar proceda asa si de ce trebuie o lege intreaga cu tot acest mecanism si infiintarea unei societati speciale de reasigurare?
Sunt trei chestiuni de rezolvat: accesibilitatea (adica pretul), verificarea obligativitatii si reasigurarea.
Mai intai, nu toti oamenii ar avea banii pentru aceasta asigurare, afirma initiatorii. Apoi, este necesar un mecanism de verificare a indeplinirii obligatiei. In plus, este mai ieftin pentru companiile de asigurari sa se reuneasca pentru acoperirea acestui risc - intr-o forma sau alta - pentru a obtine un pret mai bun la reasigurare.
Ce propune actualul proiect si unde sunt punctele de divergenta?
Pentru ca toata lumea sa aiba banii sa plateasca, proiectul prevede o suma asigurata si o prima fixate din start: 10.000 de euro o locuinta din lut (sau alte materiale netratate termic) si o suma asigurata de 10 euro pe an, 20.000 de euro pentru o locuinta din caramizi (sau alte materiale tratate termic) si o prima de asigurare de 20 de euro pe an.
Problema aici este insa ca degeaba o companie de asigurari incaseaza banii, daca in cazul producerii daunei nu va avea sa plateasca dauna. Adica daca pretul este nerealist, companiile nu-si vor putea satisface obligatiile, pentru ca nu vor avea de unde.
Iar acoperirea din reasigurare este o iluzie.
"Pretul asigurarii de catastrofa este determinat de reasigurare. Este o greseala sa fie fixat prin lege un nivel al primelor, pentru ca exista posibilitatea ca prima care va trebui platita pentru reasigurare - care este de multe ori fixa - sa fie mai mare decat toti banii stransi de la populatie, iar asiguratorii sa vina cu bani de acasa. Nu este fezabila propunerea", a spus Cristian Constantinescu, presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare din Romania si directorul general al Allianz-Tiriac.
Apoi, cum se va verifica daca toti cei care au o locuinta o asigura? Prin constituirea unei baze de date care ar urma sa fie gestionata de catre CRID, constituita cu date de la primarii. CRID va primi de la asiguratori locuintele asigurate si le va compara cu cele transmise de primarii. Primariile ar urma sa amendeze, cu sume intre 100 si 50 de lei noi, pe detinatorii de locuinte care nu incheie aceasta asigurare.
Ne este clar cum vor fi "prinsi" cei care
nu-si asigura locuintele. "Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii se fac de catre primari, precum si de catre persoanele imputernicite in acest scop de catre acestia", afirma proiectul.
In fine, cum poate fi obtinut un pret cat mai bun pentru reasigurare?
Proiectul propune infiintarea CRID, la care sa fie actionar Fondul de Garantare cu 30% si companiile de asigurari care ar urma sa vanda aceste polite.
Nu toate companiile ar putea sa fie actionare, conform proiectului, ci numai cele care, printre altele, "au inregistrat in ultimii trei ani o situatie financiara pozitiva a indicatorilor prezentati la CSA", iar actionariatul lor direct si/sau indirect poate fi identificat pana la ultima persoana fizica actionar semnificativ.
Daca formularea destul de neclara privind situatia financiara pozitiva se refera la obtinerea de profit, Asirom, Astra, Generali, Interamerican, Unita, care au avut pierderi in 2004 sau in 2005, nu vor putea participa la capitalul companiei.
Folosirea Fondului de Garantare pentru capitalul societatii este considerata ilegala de catre Gratiela Iordache, vicepresedinta Comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor. "Fondul a fost infiintat cu o destinatie precisa: sa acopere pagubele asiguratilor in cazul falimentului unei companii de asigurare", a spus Iordache.
Cristian Constantinescu a mai pus problema ce se va intampla daca o companie de asigurari va da faliment in acest timp. "Vor fi luati banii inapoi de la CRID?", s-a intrebat Constantinescu.
Angela Toncescu, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, afirma ca, din punctul de vedere al CSA, Fondul de Garantare poate face acest plasament in CRID. "Sunt plasamente care se pot face. Nu exista restrictii de plasare a acestor bani. Dar este adevarat ca mai trebuie facute multe amendamente la proiect pentru a putea fi aplicabil", a spus Toncescu.
Reprezentantii asiguratorilor spun ca este mai simplu si mai ieftin sa fie constituit un pool de asigurare.
"Acest pool este ca o galeata in care intra banii incasati de catre companiile de asigurare pentru politele de catastrofa. Toti banii sunt apoi folositi pentru achizitia reasigurarii", a spus Romeo Jantea, directorul general al BCR Asigurari.
Gratiela Iordache spune chiar ca este o lege care nu poate fi aplicata in actuala forma. "Aceasta lege se naste pe un teren controversat si o sa patim ca la Fondul Proprietatea, care e minunat, e pe hartie, dar lipseste cu desavarsire."
"Aceasta lege ar trebui sa fie rezultanta nevoilor pietei. Altfel nu va functiona", a conchis Iordache.

Iorgovan: Proiectul este neconstitutional
Senatorul PSD Antonie Iorgovan, avocat, specialist in drept constitutional, afirma ca obligativitatea persoanelor de a-si incheia o asigurare pentru locuinta este neconstitutionala. "Nu exista obligatia de a-ti asigura bunul printre obligatiile fundamentale ale cetateanului. Daca statul vrea sa ma asigure, este treaba lui, dar nu pe banii mei. Eu nu o sa platesc aceasta asigurare, o sa contest in justitie decizia si o sa ridic exceptia de neconstitutionalitate. Dar sunt sigur ca altii inaintea mea o vor face, a spus Antonie Iorgovan.


Ce prevede proiectul

Infiintarea CRID

Art. 20 alin. (1) In vederea gestionarii asigurarii obligatorii impotriva dezastrelor naturale a cladirilor cu destinatia de locuinta se constituie, pana la data de 30 septembrie 2006, societatea de reasigurare CRID - societate pe actiuni.
Art. 21 alin. (1) Pot fi actionari la CRID numai persoane juridice, care indeplinesc cumulativ urmatoarele criterii:
a) isi desfasoara activitatea in domeniul de reglementare al acestei ordonante/legi de cel putin 5 ani;
b) in ultimii trei ani au inregistrat, in fiecare an, o situatie financiara pozitiva a indicatorilor prezentati la CSA;
c) capitalul social varsat este cel putin egal cu al CRID;
d) actionariatul direct si/sau indirect al acestora poate fi identificat pana la ultima persoana fizica actionar semnificativ;
e) participarea la capitalul social al CRID nu provine dintr-un imprumut, indiferent care ar fi sursa acestuia;
f) nu inregistreaza, la data autorizarii, nicio datorie catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.

Verificarea achizitiei

Art. 13 alin. (1) Primarii, prin compartimentele de specialitate ale acestora, vor furniza CRID lista tuturor cladirilor cu destinatia de locuinta amplasate in unitatea administrativ-teritoriala in cauza. Actualizarea se va face in termen de 72 de ore de la modificarea numelui proprietarului locuintei.
alin. (6) CRID va transmite lunar primarilor lista proprietarilor care nu au contractat polita de asigurare impotriva dezastrelor naturale pentru cladirile cu destinatia de locuinta si valoarea primei de asigurare datorata de fiecare. Primele de asigurare pentru cladirilecu destinatia de locuinta neachitate si comunicate de CRID sunt asimilate creantelor fiscale ale unitatilor administrativ-teritoriale, in ceea ce priveste colectarea si stingerea prin executare silita a acestora.
alin. (8) De la data trimiterii instiintarii mentionate la alin (7) se vor calcula penalitati la suma datorata ca prima de asigurare impotriva dezastrelor naturale, in aceleasi conditii ca pentru sumele datorate catre bugetul local. Penalitatile, care se calculeaza pana la data platii primei de asigurare impotriva dezastrelor naturale, se fac venit integral la bugetul local.
Art. 31 alin. (1) Incalcarea de catre persoanele fizice si juridice a obligatiei de asigurare prevazute la art. 3 constituie contestatie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 de lei la 500 de lei.

AFACERI DE LA ZERO