Băncile ţin clienţii mici captivi în credite cu dobânzi mari, acuză oamenii de afaceri. Cum comentaţi?

Cei patru milioane de clienţi care au credite în derulare erauţinuţi captivi prin comisioanele usturătoare de rambursareanticipată şi obli­gaţi astfel să plătească dobânzi foarte mari,prin care băncile îşi acopereau propriile costuri şi pierderi dinîmprumuturile proaste vândute în trecut, este concluzia la care auajuns patru oameni de afaceri invitaţi la dez­baterea ZF Ex­pert dela care au absentat însă chiar cei direct impli­caţi - bancherii şiautorită­ţile de reglementare.

Oamenii de afaceri apreciază la unison noile reglementări privindcreditele pentru consumatori introduse prin Ordonanţa de Urgenţă50/2010 - care prevede eliminarea comisionului de rambursareanticipată pentru creditele cu dobândă variabilă, dar şi legareadobânzilor de indicatori transparenţi - pentru că simt indirectpresiunea pusă de bănci asupra consumatorilor. Plata ratei lacredit este principala preocupare a majorităţii celor îndatoraţi,iar doar puţinii bani care mai rămân sunt orientaţi spreconsum.
"Băncile au găsit soluţia când au văzut că nu mai au clienţi noi:să meargă cu dobânzi mai mari pe clienţii vechi. Să transmiţi toateprobleme tale clientului este inacceptabil", spune Dan Şucu,proprietarul producătorului de mobilier Mobexpert. El consideră cătoţi jucătorii din economie ar trebui să împartă povara crizei,inclusiv prin scăderi ale preţurilor, însă băncile au majorat în2009 dobânzile, în special pentru consumatori.

"Băncile trebuie să se protejeze pentru că au active toxice. Suntcredite de miliarde de euro la nivelul băncilor mari care nu suntperformante. S-a mers pe încredere în anii trecuţi şi cu creditefoarte mari", spune şi George Copos, care controlează AnaHolding.
Companiile mari sunt "vânate" acum de toţi bancherii care vor săvândă credite, astfel că au putere de negociere şi obţin costurifoarte bune. În schimb, clienţii individuali au o poziţiedefavorizată, iar băncile merg, fără excepţie, cu dobânzi mari casă îşi rotunjească veniturile. În plină criză, dobânda medie lacreditele de consum în lei aflate în derulare a urcat de la 16,1%pe an în iunie 2008 la un vârf de 19,2% pe an în iunie 2009,potrivit datelor BNR. În iunie anul acesta costul a scăzut doaruşor, până la 17,6% pe an, deşi acum dobânda-cheie a BNR se află la6,25% pe an, faţă de 10,25% pe an, cât era în vara anului2008.

Cheltuielile mai mari cu ratele au lăsat astfel tot mai puţini banipentru consum, iar următorul pas a fost căderea afacerilorfirmelor. "Problemele consumatorilor se transferă asupra noastră şiapoi noi ajungem în imposibilitatea de a plăti ratele la credite",spune şi Radu Timiş, patronul producătorului de mezeluri CrisTim.La rândul său, Vladimir Cohn, proprietarul producătorului deambalaje din carton Ecopack, spune că în prezent clienţii trebuiesă suporte dobânzi exagerat de mari mai ales la creditele în lei,care constituie mai bine de o treime din datoriile populaţiei."Dobânzile nu sunt stabilite concurenţial", apreciază Cohn. Elspune că ar fi fost de asemenea nevoie ca BNR să reducă decisivdobânda-cheie la leu, aşa cum au făcut alte bănci centrale, pentrua stimula economia.

Bancherii au făcut lobby puternic împotriva Ordonanţei 50, care seva aplica inclusiv creditelor aflate în derulare. FMI a obţinut dela Guvern angajamentul că se va renunţa la aplicarea măsurilor şipentru creditele vechi. Dacă iniţial bancherii au fost intrigaţi deaplicarea măsurilor - în special în privinţa comisionului derambursare anticipată - şi pentru creditele acordate în trecut,între timp au descoperit că au o problemă mai mare. TextulOrdonanţei poate fi interpretat de o manieră care obligă banca săofere clienţilor cu credite cu dobânzi variabile marja agreatăiniţial în contract, dar aceasta va trebui aplicată la un indicatorindependent şi nu la propriile dobânzi de referinţă, aşa cum erapre­văzut iniţial. Aceasta ar duce la o scădere considerabilă adobânzilor, micşorând astfel şi veniturile băncilor. SergiuOpre­scu, preşedintele Alpha Bank şi vicepreşedinte al AsociaţieiRomâne a Băncilor, Nicolae Cinteză, directorul Supra­vegherii dinBNR şi Constantin Cerbu­lescu, preşedintele Autorităţii Naţionalepentru Protecţia Consu­ma­torului, acceptaseră iniţial invitaţia dea participa la dezbatere, însă au contramandat cu numai câteva oreînainte de începerea discuţiilor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels