În picaj
Investiţiile străine. România nu a fost foarte atractivă pentru nerezidenţi în prima jumătate a acestui an, investiţiile străine directe scăzând cu 17,3% comparativ cu acelaşi interval de anul trecut, la 1 mld. de euro. Nivelul este de cinci ori mai mic faţă de primul semestru din anul de vârf 2008. Reducerea semnificativă a volumului investiţiilor nerezidenţilor în România în 2009 şi 2010 a fost semnalul cel mai clar al crizei care a cuprins economia. Însă nici revenirea economiei pe creştere în acest an şi nici stabilitatea fiscală nu au atras prea mulţi investitori străini. Sectorul financiar a atras în ultimii ani grosul investiţiilor - care au mers în special în acoperirea pierderilor -, în timp ce sumele rămase pentru investiţii noi în producţie au fost nesemnificative. Creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe este foarte importantă, având în vedere dependenţa de capitalul extern, în condiţiile în care gradul economisirii interne este redus. Autorităţile estimează pentru acest an investiţii de 3,5-4 mld. euro. BNR a raportat pentru anul trecut investiţii străine directe de 2,6 mld. euro, în scădere cu 25,6% faţă de cele din 2009, când s-a înregistrat un nivel de 3,5 mld. euro.
Creşte, dar mai încet
Evoluţia producţiei industriale faţă de aceeaşi lună a anului precedent (%)
Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a frânat puternic în luna iunie, pe fondul creşterii problemei datoriilor cu care se confruntă ţările vestice, principalul partener comercial al României, semnele de încetinire fiind vizibile încă din primăvară. Temperarea ritmului de creştere a venit după ce primele două luni ale anului au adus o surpriză plăcută, industria ajungând la creşteri de două cifre. În iunie producţia industrială a crescut cu 3,2% comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Evoluţia a fost influenţată de creşterile industriei extractive (+5,7%), ale producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică (+5,2%) şi ale industriei prelucrătoare (+2,8%). Ca serie brută, avansul a fost de 1%. Comparativ cu luna mai, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată din cauza scăderii tuturor sectoarelor industriale. Cumulat pe primele şase luni producţia industrială a înregistrat o creştere de 7,5% ca serie brută şi de 7,7% ca serie ajustată.
Încetineşte creşterea
Evoluţia lunară a veniturilor bugetare totale în 2010 şi 2011 comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent (%)
Veniturile bugetare şi încasările din TVA au crescut neîntrerupt de mai bine de un an, însă în ultimele luni ritmul a încetinit constant, iar perspectivele pentru a doua jumătate a anului sunt mai puţin optimiste, analiştii anticipând o temperare pe măsura disipării efectului de bază datorat majorării TVA. Ascensiunea veniturilor bugetare totale a încetinit în ultimele luni, ajungându-se de la ritmuri de creştere de două cifre la avansuri de o singură cifră. În iunie plusul a fost de numai 7% faţă de iunie 2010, reprezentând jumătate din ritmurile din februarie şi martie, de exemplu. Evoluţia încasărilor din TVA, cea mai importantă resursă pentru bugetul de stat, pentru perioada următoare va fi influenţată de trendul vânzărilor cu amănuntul, dar şi de gradul de diminuare a evaziunii fiscale.
Ce s-a întâmplat în economie în prima jumătate a anului. Speranţele de mai bine se îndreaptă spre al doilea semestru
Continuă declinul
Evoluţia cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (%)
Comerţul nu a venit cu veşti bune nici în 2011, după doi ani de scăderi aproape continue. Anul trecut doar în iunie s-a înregistrat o uşoară creştere comparativ cu aceeaşi lună din 2009. În 2011 consumul a fost în cădere liberă, scăderile accentuându-se de la o lună la alta. Vânzările cu amănuntul, principalul indicator care măsoară evoluţia consumului privat, au scăzut în iunie cu 8,3% ca serie ajustată, comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut. Evoluţia a fost influenţată de scăderea vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-10%), a vânzărilor de produse nealimentare (-8,8%) şi a comerţului cu amănuntul cu carburanţi pentru autovehicule în magazine specializate (-5%). În primul semestru scăderea a fost de circa 6%. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut constant în ultimii doi ani şi jumătate. Totuşi, începând de anul trecut, declinul a fost limitat la o singură cifră după ce în 2009 s-au înregistrat chiar şi scăderi de 17%.
Accelerează
Situaţia datoriei publice la sfârşitul fiecărei luni din 2010 şi 2011 (mld. lei)
Datoria publică a continuat să urce în acest an, iar soluţiile pentru plafonarea acesteia la un nivel rezonabil, acceptat de investitori, ar fi creşterea economică şi reducerea deficitului bugetar în continuare. Necesarul mare de finanţare al statului a determinat un salt al datoriei publice cu 5 mld. lei în luna mai, peste pragul de 200 mld. lei (49 mld. euro), reprezentând 37% din PIB. Ritmul de creştere s-a temperat însă comparativ cu anul trecut, când erau creşteri de la o lună la alta şi cu 10-13 mld. lei. După ce în ianuarie 2011 datoria publică scăzuse cu 3,5 mld. lei, în februarie s-a reluat trendul ascendent, iar ritmul de creştere s-a accentuat în martie. Aprilie a venit cu o scădere a datoriei faţă de martie, pentru ca în mai să se reia ascensiunea. Datoria s-a majorat însă cu doar 6 mld. lei în primele cinci luni ale acestui an, faţă de creşterea de 31 mld. lei din aceaşi perioadă din 2010. Ritmul alert de creştere a datoriei devenise îngrijorător în 2010, apropiind datoria publică de 40% din PIB.
Au încetinit
Evoluţia valorii exporturilor şi comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent
Exporturile au înregistrat creşteri continue în ultimul an şi jumătate, cu salturi de 20-50%, fiind principalul motor al revenirii economiei. Însă în iunie 2011 au frânat brusc. Potenţialul exporturilor rămâne limitat, având în vedere încetinirea relansării ţărilor din UE, principalii parteneri comerciali ai României, precum şi ponderea redusă a exporturilor în PIB, de circa 30%.
Exporturile României au crescut în iunie cu doar 12%, până la 3,7 mld. euro, avansul fiind la o treime faţă de rata de creştere de 32% de pe primele cinci luni. Acesta este un prim semnal negativ privind evoluţia exporturilor, datorat evoluţiei sub aşteptări a economiei germane.
În primul semestru exporturile României au totalizat 22 mld. euro, o creştere de 28,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aproape jumătate din totalul exporturilor au fost acoperite de maşini şi echipamente de transport, în timp ce aceste produse au acoperit o treime din importuri.
Coboară sub 5%
Evoluţia inflaţiei anualizate - indicele preţurilor de consum (%)
Inflaţia. Scumpirea produselor alimentare, în special a fructelor şi cartofilor, a dus rata anuală a inflaţiei la 8,41% la sfârşitul lunii mai, după o creştere lunară de 0,21%. Ulterior, preţurile de consum au intrat pe o traiectorie descendentă. În iulie preţurile de consum au scăzut pentru a doua lună consecutiv, ca urmare a ieftinirii alimentelor, astfel că rata anuală a inflaţiei a coborât la 4,85%, ajutată şi de eliminarea efectului de bază din iulie 2010. Anul trecut, în iulie, TVA a fost modificată de la 19% la 24%, iar preţurile au urcat cu 2,6% faţă de iunie. Perspectivele sunt de continuare a scăderii preţurilor, însă analiştii apreciază că, cel mai probabil, inflaţia va ieşi din intervalul ţintit de BNR de 2-4%. BNR a revizuit recent în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 5,1% la 4,6%.
Pe plus, dar fragil
Evoluţia PIB faţă de acelaşi trimestru din anul anterior, serie brută (%)
PIB. Economia a crescut în prima jumătate a anului cu 1,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, fiind susţinută în principal de industrie. Însă, fără revenirea consumului, PIB-ul nu a revenit la rate mari de creştere. În al doilea trimestru s-a înregistrat o temperare a creşterii economice comparativ cu primele trei luni, PIB-ul fiind doar cu 0,2% mai mare faţă de T1, după ce în primele trei luni creşterea trimestrială a fost de 0,7%. Încetinirea economiei a fost anticipată de analişti, deteriorarea fiind cauzată de decelerarea ritmului de creştere al exporturilor şi, implicit, şi al industriei. Totuşi, creşterea anuală din al doilea trimestru, de 1,4%, la care se uită pieţele externe şi agenţiile de rating, a surprins pozitiv în contextul anunţării unor cifre modeste pentru PIB la nivel european. După o serie de evoluţii bune înregistrate în luna mai, iunie a adus veşti proaste de la o serie de indicatori macro privind economia. Ritmul de creştere al exporturilor a încetinit puternic în iunie, înregistrând cel mai modest avans din ultimul an şi jumătate. Deşi au apărut uşoare semne pozitive în construcţii, semnalele nu sunt încă foarte încurajatoare, iar problema principală rămâne consumul. Comerţul românesc nu a venit cu veşti bune nici în al doilea trimestru, după doi ani de scăderi aproape continue. Retailul a continuat să se contracte faţă de 2010 pe seama scăderii puterii de cumpărare a românilor datorită nivelului ridicat al inflaţiei şi diminuării veniturilor, precum şi ca urmare a menţinerii la nivel scăzut a încrederii consumatorilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
