Analiză

Ce teme urgente de rezolvat au cei şase noi miniştri ai cabinetului Boc

Ce teme urgente de rezolvat au cei şase noi miniştri ai cabinetului Boc
06.09.2010, 23:59 65

Cei şase noi miniştri au o misiune grea în faţă: să arate căvenirea lor a fost necesară şi nu o simplă mişcare pentru imagine.Ziarul Financiar a selectat principalele trei priorităţi pe carefiecare dintre cei şase noi miniştri ar trebui să le aibă însectoarele pe care le coordonează.

Temele ministrului finanţelor, GheorgheIalomiţianu

Construcţia bugetului pe 2011
După mai multe eşecuri ale autorităţilor şi ale FMI în estimareaevoluţiilor din economie, elaborarea bugetului pe 2011 pe nişteipoteze valabile se anunţă drept o mare provocare. Dificultateamajoră va fi reducerea drastică a deficitului bugetar de la 6,8% la4,4% din PIB, ceea ce ar însemna noi tăieri de cheltuieli înabsenţa unei relansări economice solide care să aducă şi venituriîn plus la buget. Bugetul trebuie să poată aloca şi bani pentruinvestiţii.

Stabilizarea politicii fiscale

Numeroasele bâlbâieli în modificarea legislaţiei fiscale au creat opercepţie de instabilitate legislativă fără precedent. Imediat dupămajorarea TVA, autorităţile au început să vorbească desprereducerea acesteia. Stabilirea mult aşteptatei strategii fiscale petermen mediu - cerută şi de legea responsabilităţii fiscale - va ficrucială pentru crearea predictibilităţii cerute de mediul debusiness. Scade TVA, creşte cota unică, se renunţă la cota unică,cresc contribuţiile sociale - sunt întrebări care aşteaptărăspuns.

Reducerea evaziunii
Fiscul are din luna iunie un nou set de reglementări pe baza cărorasă combată evaziunea. Primele rezultate au apărut la nivelulîncasărilor din accize şi TVA pe iulie şi august, însă este nevoiede voinţă politică pentru menţinerea acestei direcţii şi pentruadoptarea unei legislaţii suplimentare care să atace de exemplu şievaziunea din domeniul turismului sau din agricultură. Rămâne devăzut dacă noul ministru va promova legea impozitării "averiivizibile".

Ce are de făcut Valerian Vreme, ministrulcomunicaţiilor

Proiectul eRomânia
Cele mai mari ministere şi agenţii publice din România şi-audezvoltat fiecare baze de date proprii, care nu sunt interconectateşi nu schimbă în mod dinamic date între ele - împiedicând astfelguvernul să aibă o imagine exactă, în timp real, asupra evoluţiiloreconomico-sociale din ţară. Ministerul ar trebui să preia controlultuturor proiectelor IT&C desfăşurate de stat şi să accelerezeinterconectarea bazelor de date ale statului, ţintă inclusă înproiectul eRomânia, lansat de fostul ministru Gabriel Sandu.

Pierderile Poştei Române şi ale Radiocom
Ambele companii de stat au venituri în scădere şi înregistreazăpierderi. Radiocom, companie dependentă de încasările dincontractele cu televiziunea şi radioul public, are pierderi,venituri în scădere şi datorii de 130 mil. euro, dar s-a angajattotuşi la construcţia unei noi reţele de comunicaţii, un proiect de40 mil. euro, în condiţiile în care nu este clar dacă există şicerere pentru serviciile care vor fi furnizate astfel.

Clarificarea strategiei statului pe internet şi TVdigitală
După ce şi-a asumat iniţial obiective îndrăzneţe în dezvoltareainternetului de mare viteză şi trecerea la televiziunea digitală,Ministerul Comunicaţiilor a anunţat recent că nu ar mai vrea săaloce fonduri europene de 84 mil. euro pentru construcţia unorreţele de comunicaţii. De asemenea, trecerea la televiziuneadigitală a fost anulată în ultima clipă. Ministerul ar trebui săclarifice care sunt priorităţile executivului în acest domeniu.

Trei teme mari pentru noul ministru al muncii, Ioan NeluBotiş

Schimbarea "din temelii" a legii salarizării
Oficialii Ministerului Muncii au declarat anterior că până lasfârşitul acestui an va fi adoptată o nouă lege a salarizării însistemul bugetar, după ce aplicarea legii intrată în vigoare laînceputul lui 2010 a eşuat. Prima variantă a legii salarizării,care afectează 1,46 milioane de bugetari, nu a făcut decât săcrească salariile mari şi să scadă salariile mici ale bugetarilor,în loc să rezolve discrepanţele din sistemul bugetar şi să permităo încadrare corespunzătoare pe funcţii.

Modificarea ordonanţei de urgenţă 58
Săptămâna trecută a fost supus dezbaterii publice un proiect demodificare a legii care prevede ca persoanele care obţin venituridin activităţi independente (plătite pe contracte de tip PFA saudrepturi de autor) să plătească contribuţii pentru pensie, sănătateşi şomaj. Dacă noile modificări vor intra în vigoare în ianuarie2011, persoanele cu venituri din activităţi independente vor plăticontribuţii de asigurări sociale de cel puţin 25,36% şi până la 35%din venituri.

Restructurarea personalului
Noul ministru trebuie să renunţe în perioada imediat următoare la1.600 de angajaţi, ca urmare a deciziei luate de Guvern pentrurestructurarea ministerelor la începutul acestei veri. În plus,dintre cei 1,36 milioane de bugetari, cu care statul cheltuie anual11 miliarde de euro, ar trebui disponibilizate între 55-60.000 depersoane, potrivit cifrelor înaintate de miniştri, şi 200-300.000,potrivit afirmaţiilor făcute de analiştii economici.


Principalele teme ale noului ministru al agriculturii,Valeriu Tabără

Facilitarea accesului la fondurile europene a fermierilor
care doresc să investească în dezvoltarea sectorului zootehnic şi asectoarelor unde România importă, cum ar fi legumele şi fructele,dar şi în crearea de depozite pentru produsele agricole şialimentare astfel încât marfa venită direct de la fermieri să poatăpătrunde mai uşor în pieţe sau în marile magazine. Agricultura esteunul dintre principalele sectoare care pot absorbi fondurieuropene, România fiind codaşă între noii membri ai UniuniiEuropene la acest capitol.

Rezolvarea problemelor de cadastru
pentru ca autorităţile să controleze mai bine subvenţiile pesuprafaţă şi să poată aplica taxarea suplimentară a proprietarilorde teren care nu îşi lucrează terenul. Ulterior, ministerul poategăsi soluţii pentru stimularea proprietarilor să se asocieze, sălucreze terenul cu vecinii de parcelă. Autorităţile vorbesc de anide zile despre necesitatea comasării terenurilor pentru oexploatare eficientă, fără acţiuni concrete până în prezent.

Controlul la sânge al Programului Operaţional de Pescuit(POP)
prin care beneficiarii pot atrage 307 mil. euro în perioada 2007 -2013. Acesta a fost lansat în urmă cu doi ani de fostul ministruDacian Cioloş, actualul comisar european pentru agricultură, darpână anul acesta depunerea proiectelor de către pescari a fostamânată. Până la sfârşitul anului, pescarii trebuie să depunăproiecte în valoare de 130 mil. euro (sumă alocată perioadei2007-2009), dar şi să atragă fondurile pentru că altfel, România vapierde aceşti bani.

Temele noului ministru al transporturilor, AncaBoagiu

Drumurile, autostrăzile (lipsa lor) şi podurile dinRomânia
sunt cea mai clară dovadă a ineficienţei statului şi a risipeibanului public. Transparentizarea achiziţiilor publice şi unmanagement mai bun la nivelul companiilor din subordineaMinisterului ar trebui să fie primele priorităţi ale nouluiministru. Infrastructura proastă din România este motivul pentrucare noi investitori străini ne ocolesc, iar cei actuali se gândesccă degeaba are ţara 21 de milioane de locuitori dacă nu ai cum săajungi la ei.

Atragerea de fonduri europene pentru infrastructură
ar trebui să fie în atenţia noului ministru, mai ales căTransporturile se află pe ultimul loc dintre toate ministerele înatragerea de fonduri europene. Din două miliarde de euro, cât aavut ministerul alocat în
perioada 2007-2010, a depus proiecte eligibile doar pentru maipuţin de jumătate din sumă. Banii efectiv absorbiţi au fostde
41 de milioane de euro până în iulie
anul acesta. Mai sunt 2,5 miliarde de euro de luat până în 2013,iar noul ministru are ocazia să demonstreze că se poate absorbi maimult.

Îmbunătăţirea managementului CFR Marfă, a CFR Călători şiMetrorex.
Căile ferate sunt într-o stare mai rea decât în anii '90. De atuncinu s-a mai făcut nimic altceva privind infrastructura căilor ferateîn afară de cârpeli provizorii. Nici aeroporturile nu trebuiepierdute din vedere. La Băneasa, lucrările la sala de aşteptaresunt blocate, în timp ce pasagerii se îngrămădesc într-un fel deautogară.

Teme pentru ministrul economiei, Ion Ariton

Reorganizarea sistemului energetic
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care Ion Ariton, trebuiesă le facă este să continue planul de reorganizare al sistemuluienergetic prin înfiinţarea celor două companii de stat. Pentru aface acest lucru este obligatoriu de realizat restructurarea CNH şia Termoelectrica, unele dintre cele mai mari găuri negre dineco­­nomie, care anul trecut au avut pierderi cumulate de 230 mil.euro. În cazul în care va abandona acest plan de reorganizare,Ariton ar trebui să se gândească de unde va face rost de fonduripentru a moderniza anumite termocentrale care altfel riscă să fieînchise.

Proiectul reactoarelor 3 şi 4
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de laCernavodă este deja în întârziere, în contextul în care, conformcalendarului iniţial, construcţiile trebuia să înceapă lunaaceasta. Surse din piaţă spun că abia într-un an se va şti valoareareală a proiectului. Noul ministru ar trebui astfel să urgenteze pecât posibil realizarea acestei investiţii care va antrena efectepozitive pentru mai multe domenii de activitate, în special pentruconstrucţii.

Listarea Transgaz şi Transelectrica
Listarea la bursă a pachetelor minoritare din Transgaz şiTranselectrica şi aducerea în ringul bursier a Romgaz în 2011, dupăaproape doi ani sterili în ceea ce priveşte aducerea pe piaţa decapital a unor companii energetice. O altă prioritate ar fideblocarea parteneriatelor public private din sectorul termo undeproiecte de peste 1,5 mld. euro stau blocate de doi ani de zile.Finalizarea cadrului legislativ pentru susţinerea investiţiilor dinsurse regenerabile după promulgarea legii 139/2020, lucru aşteptatde foarte mulţi investitori.

AFACERI DE LA ZERO