Analiză

Cramele au învăţat cel mai bine limba fondurilor europene şi au luat toţi banii alocaţi. Rezultatele se vor vedea peste cinci ani

Cramele au învăţat cel mai bine limba fondurilor europene şi au luat toţi banii alocaţi. Rezultatele se vor vedea peste cinci ani

Fondurile europene pentru sectorul viei şi vinului

Autor: Ioana David

29.01.2012, 14:03 2653

Acesta este unul dintre puţinele exemple de domenii în care fondurile europene au ajuns să fie absorbite integral. Beneficiarii au fost atât companiile mari in industrie, cât şi firme mai tinere, nou intrate pe piaţă. Spre exemplu, Murfatlar, cel mai mare jucător după cifra de afaceri, a atras 15,6 mil. euro în intervalul 2007-2011 pentru acest tip de activitate.La Murfatlar, banii europeni au fost suplimentaţi de sume pentru creşterea capacităţii de îmbuteliere sau diferite subvenţii. În total, peste 20 mil. euro.

"Prin intermediulAPIA(Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură-n.red.) se desfăşoară programul de reconversie-restructurare, viţă-de-vie, început în anul 2007, iar până în acest moment fondurile atrase ridicându- se la aproximativ 15,6 mil. euro destinaţi replantării a 975 ha de viţă-de-vie", a spus Laura Muşat, PR Manager al Murfatlar.

Se pot lua bani şi pentru utilaje

În 2007, Murfatlar a investit 1,1 mil. euro prin fonduri SAPARD (fonduri nerambursabile) pentru creşterea capacităţii de îmbuteliere prin achiziţionarea unei linii noi, iar anul următor a montat sisteme de susţinere pe o suprafaţă de 112 hectare în valoare de 1,2 milioane de euro.

Totodată, compania a mai achiziţionat de unelte, tractoare şi utilaje pentru viticultură în valoare de 3,35 milioane euro tot prin fonduri SAPARD. Murfatlar a avut anul trecut o cifră de afaceri de 185 mil. lei (44 mil. euro) din 2011 şi este controlat de familia Dobronăuţeanu.

Şi Recaş, producător cu o cifră de afaceri de peste 11 mil. euro în primele nouă luni ale anului trecut, a atras fonduri europene, valoarea acestora fiind de 5,5 mil. euro, în intervalul 2007-2011, din care 1,7 mil. euro numai în 2011.

"Criteriile pentru modernizarea şi dotarea fermelor viticole şi a cramelor dezavantajează firmele care au mai făcut proiecte şi discriminează oamenii de afaceri peste 40 ani şi ale căror afaceri nu pot fi mutate în zone defavorizate", a răspuns Ciprian Roşca, directorul comercial al Recaş, la întrebarea legată de problemele cu care compania se confruntă în accesarea fondurilor europene.

Fondurile europene au reprezentat o oportunitate şi pentru companiile de talie mică ce au dorit să investească în domeniu, aşa cum este cazul Cramei Gîrboiu.

"Primul fond european accesat de societatea noastră a fost în anul 2006 pentru construirea unui combinat de vinificaţie. Valoarea acestuia a fost de aproape 7,5 milioane de lei, iar finalizarea proiectului s-a efectuat în anul 2007. În anul 2010 am accesat aproape 6 milioane de lei pentru un program de modernizare a combinatului de vinificaţie încheiat tot în acel an", a spus Livia Gîrboiu, director executiv al companiei.

Ce bani au la dispoziţie jucătorii din industria vinului

Sectorul viei şi vinului a atras fonduri europene de peste 166 mil. euro în intervalul 2007-2011, cele mai mari fiind în ultimii doi ani, când sumele puse la dispoziţie au fost absorbite integral.

Situaţia este surprinzătoare cu atât mai mult cu cât în agricultură, sector care are la dispoziţie 10 mld. euro de la UE pentru investiţii în perioada 2007-2013, s-au absorbit aproximativ 30% din bani. Pe de altă parte, din cele 19,6 mld. euro alocate celor şapte programe operaţionale finanţate din fonduri structurale (destinate infrastructurii, mediului de afaceri sau programelor de training pentru angajaţi), în economie au intrat mai puţin de 1 mld. euro în cinci ani.

"Pentru finanţarea politicii agricole comune sunt disponibile două fonduri europene Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR). Aceste fonduri sunt gestionate în statele membre de agenţii de plată. În România gestionarea cheltuielilor finanţate din FEGA se realizează de cătreAPIA(Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - n. red.), iar cele din FEADR de către APDRP (Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - n. red.)", au explicat reprezentanţii biroului de presă alAPIA.

Potrivit datelor trimise, în cadrul măsurilor finanţate de Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală există şi măsuri de sprijin pentru sectorul vitivinicol "pentru care au fost definite programe naţionale de sprijin, denumite programe suport, începând cu anul financiar 2009 pentru o perioada de 5 ani".

Anul financiar începe pe 16 octombrie, iar banii pot fi folosiţi pentru reconversia podgoriilor, asigurarea recoltei, pentru promovarea pe alte pieţe a vinurilor şi pentru folosirea mustului "pentru creşterea tăriei alcoolice naturale a produselor". Alocarea anuală este de 42,1 mil. euro.

Ce e diferit la sectorul viei şi vinului

În condiţiile în care absorţia fondurilor europene este o problemă pentru România, apare întrebarea cum a reuşit sectorul viticol să atragă aceste sume.

AFACERI DE LA ZERO