Analiză

Creşterea salariilor nete ale bugetarilor cu 15% costă statul 1,4 mld. euro

Creşterea salariilor nete ale bugetarilor cu 15% costă statul 1,4 mld. euro

Autor: Adelina Mihai

25.11.2010, 23:59 225

Un bugetar care are astăzi un salariu net de 1.000 de lei vaîncasa începând cu luna ianuarie a anului viitor un salariu net de1.150 de lei, cu 15% mai mare? Surse din Ministerul Finanţelor spuncă da, iar Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii,spune doar că este vorba de o creştere a salariilor brute.

Dar tot surse din Finanţe spun că statul are nevoie de 1,4miliarde de euro în plus pentru majorarea salariilor nete alebugetarilor şi este foarte greu de lămurit de unde vor veni aceştibani suplimentari.

"Nu avem informaţii pe ce surse de finanţare se fundamenteazăcreşterea salariilor nete cu 15%", spune Ionuţ Dumitru,preşedintele Consiliului Fiscal.

Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical, susţine căaceastă creştere cu 15% a salariilor este deja acceptată de cătreexperţii FMI şi cuprinsă în bugetul de anul viitor şi are cafundament proiecţiile macroeconomice făcute de experţi.

Pentru anul viitor, Guvernul a alocat un buget de aproximativ9,3 miliarde de euro (39 mld. lei) pentru salarizarea bugetarilor,în condiţiile în care în instituţiile statului ar trebui să rămână1,29 milioane de angajaţi până la 31 decembrie 2010, mai puţin cu26.000 faţă de cât erau la finele lunii septembrie 2010.

Surse din apropierea Ministerului de Finanţe spun că aceastăcreştere de 15% ar fi posibilă numai cu o majorare semnificativă anumărului de disponibilizări în 2011 faţă de cele 15.000 anunţate.La un salariu mediu net de 500 de euro al unui bugetar, cheltuialatotală lunară a statului este de 1.000 de euro, deci pentru oeconomie de 1,4 miliarde de euro care să permită majorarea cu 15% asalariilor ar trebui disponibilizaţi în plus 115.000 bugetari cusalariul mediu. Dacă vor fi disponibilizaţi 60.000 de bugetari,economiile ar putea ajunge la 700 de milioane de euro.

Sursele citate au arătat că s-ar mai adăuga la disponibilizărişi renunţarea la cel de-al 13-lea salariu şi la primele de vacanţă,dar nu se cunoaşte care este valoarea acestora.

Atunci când sunt întrebaţi care este certitudinea că bugetariivor avea salarii nete majorate cu 15% anul viitor, reprezentanţiiministerelor Muncii şi Finanţelor răspund cu o altă întrebare: "Cumadică?". Ei susţin că majorarea se va aplica pentru toţibugetarii.

"De la 1 ianuarie 2011 se va aplica şi majorarea salarială de15% şi legea cadru a salarizării unitare. Am ales ca referinţăpentru majorare nivelul salarial din luna octombrie şi nu din iulie(prima lună în care s-a aplicat reducerea de 25% - n. red.) pentrucă este posibil ca în luna iulie să nu se fi făcut încadrările decătre toţi ordonatorii de credite. În plus, luna octombrie eraultima lună încheiată până la momentul în care am discutat legea",susţine Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, celcare s-a ocupat încă de anul trecut de elaborarea legiisalarizării.

Majorarea salarială e fundamentată pe creşterea economicăprognozată de anul viitor, fără însă a exista o lege în acestsens.

"Atât îşi poate permite România în momentul de faţă, ţinând contde realităţile crizei în care încă ne aflăm şi de necesitatea deîncadrare în ţinta de deficit de 4,4 % în 2011, o masă salarială de39 de miliarde de lei pentru 1,290 milioane bugetari. Creştereaeconomică prognozată conform analizelor efectuate de către ComisiaEuropeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială este de1,5 - 2% în 2011 cu condiţia ca România să nu abandoneze drumulreformelor pe care le-a început", a spus premierul Emil Boc.

La mijlocul clasamentului

Dificultatea în a înţelege şi a analiza procesul restructurăriiprin care trece aparatul administrativ pleacă din faptul căadministraţia aruncă pe piaţă cifre şi date care nu sunt susţinutecu documente şi cifre clare şi asumate de instituţiilestatului.

Salariile ar urma să crească, în 2011, cu 15%. Toate salariile,drept urmare şi cele de 10.000-12.000 de euro, care încă mai suntîn sistemul bugetar, în ciuda anului de austeritate pe care îltraversăm. Restructurările în sectorul bugetar ar urma să continue.Dar administraţia nu ştie sau nu raportează pe structuri de poziţiibugetare câte secretare, câte educatoare, câţi medici, câteasistente sunt plătiţi de la buget.

Tăierea salariilor cu 25% din urmă cu cinci luni a avut la bazălipsa de claritate, de anticipaţie a evoluţiei economiei.Restructurarea aparatului a întârziat un întreg an 2009. Când s-avăzut cu vistieria goală, soluţia statului nu a mai fost decâtreducerea drastică a salariilor.

În ultimii ani, sectorul bugetar a crescut în România foartemult. În ultimii cinci ani, de pildă, numărul angajaţilor înMinisterul Administraţiei şi Internelor a crescut cu 50%.

Dar comparativ cu alte ţări, România nu este chiar una dintrecele mai stufoase birocraţii din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor Eurostat, la nivelul UE numărul angajaţilor dinadministraţie şi interne a fost de 15,54 milioane de persoane,adică în jur de 8,7% din totalul populaţiei ocupate din Uniune.

Comparativ cu alte ţări, România nu are o birocraţie stufoasă.România are 2,2% funcţionari în administraţia publică, apărare şiasigurări sociale raportat la numărul total al populaţiei, în timpce Cehia are 3,1%, Franţa 4,5%, Polonia 2,7%, Marea Britanie 3,1%şi chiar Suedia 2,7%.

Aşadar, oricât s-ar spune că în România birocraţia estesufocantă, statisticile arată că numărul de angajaţi bugetari nu emare raportat la populaţie.

De unde atunci povara care apasă asupra bugetului plăţile cetrebuie făcute pentru salariile bugetarilor? Problema cea mare estenivelul încasărilor bugetare ca pondere în PIB - 31% din PIB - învreme ce în ţările mai bogate acest procent variază între40-50%.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO