Presupusa integrare a Romaniei in Uniunea Europeana din 2007 ii face pe producatorii de vin sa se intrebe cum vor face fata "invaziei" de marci comunitare, care cu siguranta vor beneficia si de promovare pe masura. Raspunsul la aceasta intrebare a generat, cum era firesc, cel putin doua curente importante: al celor care cred ca vinul romanesc poate face fata cu succes evenimentelor si al scepticilor, care cred ca este foarte posibil sa-si piarda complet identitatea. Atat unii cat si ceilalti intrevad totusi o solutie comuna salvatoare: Feteasca Neagra.
Unul din motivele pentru care partizanii rezistentei produselor autohtone sunt convinsi ca vinurile romanesti se vor impune chiar si dupa 2007 il reprezinta patriotismul local.
"La noi mai functioneaza inca patriotismul local, care face ca doar un procent foarte mic, de 2-3%, sa fie reprezentat, in acest moment, de importuri. Pana in 2007 probabil ca se va ajunge la 5%," spune Dan Boboc, consultant in cadrul diviziei de vinuri a Metro.
Este adevarat ca, fata de alte produse, unde importurile au luat de mult fata exporturilor, la vinuri lucrurile stau un pic pe dos. Putine soiuri de vin de import si-au gasit locul rintre preferintele consumatorilor, de regula cei mai umblati, iar un motiv serios pentru care lucrurile stau asa il reprezinta pretul, de multe ori dublu fata de pretul vinurilor autohtone.
Totusi, sunt specialisti care cred ca patriotismul nu le va mai fi de nici un folos producatorilor romani, la momentul integrarii.
"Sa spunem ca, in acest moment, un brand ca Murfatlar este foarte bine cunoscut in Romania, dar imaginea bautorilor de vinuri din Europa este legata de vinurile seci. Ei se vor impune in 2007. Pentru ca vinul romanesc sa fie competitiv trebuie sa fie cel putin la fel de competitiv cu cel din tarile UE," spune Stephen Bennett, oenologul australian de la Murfatlar. "Romania va deveni parte din comunitatea europeana, dintr-o piata mai mare. O piata menita sa fie egala, dar unde calitatea este extrem de importanta. In viitor, ceea ce conteaza este un marketing bun, promovarea si calitatea," a adaugat el.
Bennet crede ca fara promovare si o politica de marketing puternica, vinurile romanesti vor mai fi cautate doar de generatiile mai varstince, cele tinere, proactive, fiind atrase de brand.
"Daca schimbarile se vor petrece sau nu in 2007 este o chestiune de evaluare a pietei. Probabil ca va dura ceva timp, insa este mai bine sa fi primul care indeplineste toate cerintele decat sa ramai de caruta. Romania are nevoie de ceva care sa se diferentieze de restul," a precizat Bennet.
Virgil Mandru, presedinte la producatorul de vinuri Tohani, ale carui podgorii sunt situate in judetul Prahova, spune insa ca afirmatiile lui Bennett sunt afirmatiile unui strain care vede lucrurile din exterior.
"El este un strain care lucreaza in Romania, nu are patriotism. Totusi, vinul este singurul lucru care-ti aminteste de locul de provenienta, nu-si poate pierde identitatea," este de parere Mandru.
Daca ar fi sa aleaga un vin care sa-i reprezinte, care ar fi acesta? Patrioti sau nu, investitorii au raspuns in cor: Feteasca Neagra, care se produce cu precadere in Moldova - la Uricani, Vaslui, Targu Bujor, Vrancea, Cotesti, iar in Prahova la Tohani, Valea Calugareasca si Domeniile Viticole.
"Aici sunt mai multe aspecte de discutat. In lumea comerciala internationala, sunt trei sau patru soiuri dominante: la soiurile albe - Sauvignon Blanc si Chardonnay, iar la rosii - Cabernet Sauvignon si Pinot Noir, acestea detin ponderea. Urmeaza apoi o pauza si apoi urmeaza alte soiuri. Intre soiurile care dau specific se numara Feteasca Neagra, Feteasca Alba si Babeasca. Feteasca Neagra e un soi de viitor, pacat totusi ca suprafata pe care se cultiva e foarte mica, de doar aproximativ 7.000 de hectare," spune Valeriu Cotea, profesor universitar in cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Iasi.
"Feteasca Neagra ne va diferentia. Cei din celelalte tari din Est si-au creat deja o marca, iar noi putem sa ne diferentiem cu Feteasca Neagra," a adaugat si consultantul Dan Boboc.
"Desi 2007 pare la ceva distanta, nu mai e chiar asa de mult. Cu suprafata pe care o avem, cu ea ramanem. La vinurile de consum curent va fi o concurenta extraordinara, in timp ce la vinurile de masa, unde calitatea a ramas constanta, probabil vor deveni ceva mai elaborate. Un producator cu o productie de patru-cinci ori mai mare va iesi cu un pret competitiv," a conchis Cotea.
Producatorii spera sa refaca podgoriile cu banii din taxe
Una din probelemele acute ale industriei vinurilor o constituie faptul ca vita de vie este imbatranita, iar replantarea ei costa in jur de peste 10.000 de euro la hectar. "Din tara producatoare vom ajunge tara importatoare," au amenintat in repetate randuri reprezentantii industriei.
Ca solutie, acestia au solicitat Guvernului sa aduca la zero accizele la vinurile linistite pana la 1 iulie 2004 si sa scada accizele la celelalte tipuri de vinuri.
In noul Cod fiscal care a iesit recent de la guvern si urmeaza sa ajunga in Parlament, Ministerul Finantelor a adus la accizele la vinuri linistite si la 42 de euro pe hectolitru pentru celelalte.
In acest moment, un producator plateste intre 1.600 si 1.800 de lei, la care se adauga alti 700 de lei pentru timbrul fiscal, precum si taxa de sanatate.
O alta cerere a industriei se refera la desfiintarea banderolelor fiscale de la 1 ianuarie si la includerea vinului in categoria alimentelor si nu a bauturilor alcoolice.
Potrivit datelor Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV), valoarea colectata a accizelor la bugetul de stat estimata pentru anul 2003 este de 381 miliarde de lei, la care se adauga 73 miliarde de lei taxa pentru timbrul fiscal.
"Daca nu se rezolva foarte rapid acsete probleme, producatorii nu vor putea replanta," a declarat Ovidiu Gheorghe, director general al PNVV.
Anul trecut, suprafata cultivata cu vii hibride a fost de 120.000 de hectare, adica jumatate din totalul suprafetei cultivate. Aceasta suprafata ar urma sa fie defrisata si inlocuita cu vii nobile, recomandate si autorizate de Uniunea Europeana. Pe de alta parte, Romania a solicitat, prin documentul de pozitie privind capitolul de negociere "Agricultura", o perioada de tranzitie de opt ani, incepand din 2007, pentru eliminarea totala din cultura a viilor de hibrizi direct producatori. Ritmul de plantare realizat in perioada 1990-2002 a fost de aproximativ 300 de hectare pe an, in timp ce necesarul minim pentru mentinerea suprafetelor de vita nobila este de 5.500 de hectare pe an.
Un sector din care nu lipsesc investitorii
Industria vinului a atras o serie de investitori, man special romani, astfel ca astazi fostele unitati apartinand statului sunt 100% privatizate, desi procesul s-a incheiat tarziu, abia in urma cu patru ani. Mai mult decat atat, o serie de investitori straini se arata interesati de potentialul industriei, dar asteapta lamurirea regimului proprietatii pentru a lua o decizie in acest sens.
Unele estimari arata ca aceasta piata este situata in jurul valorii de peste 220 milioane de euro. Din punct de vedere cantitativ, pe primul loc se situeaza Vincon Vrancea, urmat de Vie Vin Murfatlar, Jidvei si Cotnari, iar din punct de vedere valoric lider este Vie Vin Murfatlar, urmat de Jidvei, Vincon si Cotnari.
Aceste companii au fost cele care au investit mult in publicitate in ultmii doi ani, incercand sa schimbe gustul consumatorilor de la dulce la sec.
In paralel, producatorii din industrie au inceput sa investeasca in retehnologizare. Anul acesta de pilda, doua companii din industrie, Tohani si Vie Vin Murfatlar au primit fonduri PHARE in valoare de doua, respectiv trei milioane de euro.
Dintre investitorii straini care au venit in Romania se numara contele corsican Guy Tyrel de Poix, proprietarul firmei Societatea Euro Romana de Vinuri de Exceptie (SERVE), care detine 45 de hectare de podgorie in judetul Prahova, la Ceptura. Principalele marci ale companiei sunt Vinul Cavalerului si Cuvee Charlotte.
Un alt investitor strain din domeniu este compania Reh Kendermann din Germania, proprietarul firmei Carl Reh Winery. Compania are in portofoliu produsele Val Duna, River Route si La Cetate.
Aceasta piata a crescut in valoare, principalii producatori orientandu-se puternic catre segmentul premium al pietei. Consumul de vin este insa in scadere la nivel national, dar vanzarile la vinul imbuteliat la 0,75 litri sunt in crestere.
Romanii prefera vinurile albe, care reprezinta circa 75% din consum (Grasa de Cotnari, Feteasca Alba, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris), in timp ce la export sunt preferate vinurile rosii, rose si albe din podgoriile Dealu Mare, Murfatlar, Cotnari, Panciu, Odobesti, Cotesti si Jidvei.
Pe primele sapte luni ale anului, exporturile de vin ale Romaniei s-au ridicat la 12 milioane de euro. Anul trecut, Romania a exportat vin de 40 de milioane de euro, adica cu putin peste 500.000 de hectolitri, reprezintand o crestere de 29% comparativ cu anul anterior. Principalele piete de desfacere au fost Republica Moldova (220.000 hl), Germania (150.000 hl), Cehia (35.000 hl) si Italia (23.000 hl).
Romania dispune de o suprafata de de 254.391 hectare cultivate cu vita de vie, din care numai 120.214 hectare reprezinta soiuri nobile, recomandate si autorizate de Uniunea Europeana. claudia.covaci@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
