• Leu / EUR4.8922
  • Leu / GBP5.5612
  • Leu / USD4.4928
Analiză

Cu urechea lângă client, retailul are toate motivele să-şi revină. TVA de 24% şi dobânzile mari îl ţin deocamdată pe loc

Cu urechea lângă client, retailul are toate motivele să-şi revină. TVA de 24% şi dobânzile mari îl ţin deocamdată pe loc

Cu urechea lângă client, retailul are toate motivele să-şi revină. TVA de 24% şi dobânzile mari îl ţin deocamdată pe loc

Autor: Cristi Moga

14.10.2011, 00:07 447

Atenţia la cerinţele clienţilor, pornind de la respectul acordat de vânzătorii din magazine şi până la felul în care sunt aranjate produsele în raft, este elementul esenţial care face diferenţa între retailerii care au revenit pe creştere şi cei care nici după trei ani de criză nu sunt pe plus, spun jucătorii din piaţa în care se învârt anual circa 20 de miliarde de euro din portofelele românilor.

Per total însă, într-o piaţă în care unii cresc şi alţii continuă să scadă, rezultatul este unul "flat", iar pentru reluarea creşterii ar fi ne­voie de mai multă încredere, dar şi de o reducere a TVA şi a do­bân­zilor bancare. Până atunci, companiile sunt nevoite să stea cu ure­chea pe dorinţele clienţilor pentru a prinde din mers obiceiurile de consum.

"Clientul iese mai rar la restaurant, dar îşi invită prietenii acasă mai des şi vrea să fie o gazdă bună. Ne-am gândit ce putem face? Am dublat spaţiul alocat meselor mai mari, care au început să se vândă foarte bine. În plus, mai vinzi şi feţe de masă, cuţite, furculiţe, pahare, frapiere sau aparatură de bar. Oamenii poate nu mai schimbă dormitorul, dar am observat o creştere de 38% a vânzărilor de saltele, aşa că le-am pus în faţă. Şi când aleg un dormitor, preferă lucrurile mai neutre pe care le pot accesoriza ulterior", explică Dan Şucu, preşedintele companiei Mobexpert, cel mai puternic antreprenor local din industria de mobilier.

El contestă vehement majorarea TVA la 24%, măsură ce îi aminteşte de Republica Moldova din urmă cu zece ani, când ar fi vrut să investească în Chişinău, dar poliţiştii se împuşcau între ei pe străzi din cauza neînţelegerilor legate de ridicarea taxelor din anu­mite regiuni ale oraşului. Iar direcţionarea sumelor suplimentare ob­ţi­nute din TVA către investiţii publice este considerată de asemenea o alegere greşită, în condiţiile în care statul nu este tocmai cel mai bun administrator de fonduri.

"Ideea că statul devine cel mai mare investitor pe mine mă sperie enorm. Pentru o firmă cel mai rău nu este să stai degeaba, ci să investeşti prost", spune Şucu, făcând referire la faptul că bugetul pentru stadionul Arena Naţională din Bucureşti a fost majorat de trei ori, iar investiţia de 250 de milioane de euro este aproape impo­sibil de amortizat, urmând a fi plătită din fonduri publice. "Pentru asta s-a mărit TVA de la 19% la 24%?", se întreabă retoric Şucu.

În timp ce Mobexpert a avut o creştere a veniturilor de 3% în primele nouă luni ale anului, Alexandru Vlad, directorul executiv al Selgros Cash & Carry spune despre businessul pe care îl conduce că "partea proastă este că nu creşte, partea bună este că s-a stabilizat".

"Economia şi-a mai revenit datorită exporturilor, dar cei care lucrează pentru consumul intern încă o duc greu. Facem produse ro­mâ­neşti cu materie primă din străinătate deoarece există un deficit de materie primă agricolă. TVA este diferenţiată în toată Europa pen­tru produse de bază. La noi este flat 24%. La noi lanţul alimentar începe deja scump deoarece nu începe în România", spune şeful Selgros.

Pe lângă scăderea TVA, este reducerea dobânzilor o soluţie?

"Pentru consum în primul rând ai nevoie de încredere. Consumul ar mai putea fi susţinut de salarii, dar pe termen scurt, 1-2 ani, cred că poezia asta nu mai este valabilă. Pe un orizont mediu, de 4-5 ani, sunt convins că lucrurile vor arăta mult mai bine în România. Dacă BNR scade dobânda, asta nu înseamnă neapărat că instan­taneu oamenii se vor împrumuta mai ieftin. Reducerea ratei poate ajuta în primul rând pe cei care au deja credite în lei şi mai puţin pe cei care vor să se împrumute", explică Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING România.

Reducerea presiunii pe ratele existente ar putea de asemenea împinge o parte din veniturile salariale către consum, dar şi din economii, în condiţiile în care randamentele la depozite ar fi de asemenea mai mici.


Dan Şucu, preşedintele Mobexpert

Există un stereotip conform căruia în perioada de boom a existat un client inconştient, care a cheltuit iresponsabil. Nu înteleg de ce anumite excepţii sunt considerate reguli. Cel puţin în businessul nostru, tot timpul clientul a fost exigent şi atent, iar acum este şi mai atent deoarece are mai puţini bani.

Nu este nimic rău să te strădui să ai o viaţă mai bună. Statul este cel care nu este responsabil când cheltuie miliarde pe lucruri de care nu este cu adevărat nevoie. Există o iresponsabilitate a guvernantului român în cheltuirea banilor şi poate a românilor în votarea aleşilor. De asta putem vorbi.

În primele nouă luni am fost cu 3% peste anul trecut. Nu ne satisface, dar nici nu suntem nefericiţi. Pentru noi extinderea nu mai este în momentul de faţă o prioritate. Conceptul nostru funcţionează doar în pieţe de 500.000 de locuitori şi nu prea mai avem aşa ceva în ţară, de aceea am intrat şi pe alte pieţe. Să încercăm un magazin mai mic? Poate pentru cineva mai tânăr.


Thomas Krennbauer, membru în consiliul de administraţie al Devin (Bulgaria)

Consumul per capita este încă foarte scăzut în Europa de Est, de aceea sunt încă multe oportunităţi chiar şi pentru creştere regională, deşi apa minerală este în general o afacere legată de o anumită zonă.

Pentru Advent o investiţie minimă într-o companie se ridică la circa 30 de milioane de euro şi poate ajunge la 150 de milioane de euro sau chiar un miliard pe o piaţă cum este Germania, spre exemplu. Fondul caută în general firme cu un management puternic sau oameni în căutare de noi provocări, cum a fost cazul meu care după 20 de ani petrecuţi în corporaţii precum Coca-Cola am decis să mă alătur fondului.

Cred că firmele vor căuta în următoarea perioadă oportunităţi în zona de private equity. Au fost deja ceva tranzacţii semnificative, inclusiv în Ungaria.


Nicolaie Chideşciuc, economist-şef ING Bank România

Pentru consum în primul rând ai nevoie de încredere. Consumul ar mai putea fi susţinut de salarii, dar pe termen scurt, 1-2 ani, cred că poezia asta nu mai este valabilă. Pe un orizont mediu, de 4-5 ani, sunt convins că lucrurile vor arăta mult mai bine în România.

Dacă BNR scade dobânda asta nu înseamnă că instantaneu oamenii se vor împrumuta mai ieftin. Reducerea ratei poate ajuta în primul rând pe cei care au deja credite în lei şi mai puţin pe cei care vor să se împrumute.

La sfârşitul lui 2008 a avut loc o stopare agresivă a creditării. Banii de afară au venit mult mai greu, iar creditele în lei s-au scumpit subit. Dobânzile au stat la peste 20% mult timp, iar apoi câteva săptămâni la 15%, iar la aceste dobânzi nu ai cum să dai credite şi pierzi şi pe cele existente.


Alexandru Vlad, director executiv Selgros cash & carry

Avem trei Românii - Bucureşti, marile oraşe, respectiv localităţile mai mici şi satele.

Este greu de crezut că vor mai fi investiţii greenfield în retail deoarece mediul este foarte dens. Nu exclud în schimb preluările.

"Agreăm faptul că îţi vor da banii", cam aşa se desfăşoară negocierile cu cel mai mare producător de băuturi, spre exemplu, sau de detergent.

Partea proastă este că nu creşte, partea bună este că s-a stabilizat. Economia şi-a mai revenit datorită exporturilor, dar cei care lucrează pentru consumul intern încă o duc greu. Facem produse româneşti cu materie primă din străinătate deoarece există un deficit de materie primă agricolă. TVA este diferenţiată în toată Europa pentru produse de bază. La noi este flat 24%. La noi lanţul alimentar începe deja scump deoarece nu începe în România.


Simona Sahin, responsabil sortimentaţie Cora România

Cuvântul care descrie cel mai bine comportamentul consumatorilor în actuala perioadă este precauţie, clienţii fiind responsabili şi atenţi în planificarea cheltuielilor. Aceştia se concentrează aproape exclusiv pe satisfacerea nevoilor de bază, iar frecvenţa de cumpărături, care a scăzut la patru vizite lunar, afectează mult retailul modern. În România coşul de cumpărături lunar este de 175 de euro şi este format din produse proaspete în proporţie de 65%, în timp ce în Europa coşul lunar este de 320 de euro.

Coşul mediu per vizită în hipermarketuri a scăzut în perioada ianuarie-septembrie de la 170 de lei la 158 de lei, deşi la nivel declarativ hipermarketul rămâne prima opţiune pentru cumpărături în 93% dintre cazuri, potrivit unui studiu recent.

Proximitatea rămâne un criteriu important în alegerea magazinului pentru cumpărături, dar contează foarte mult şi diferenţierea, precum şi uşurinţa cu care clienţii găsesc produsele la raft.


Adrian Comăneci, manager Contrast Management Consulting

În 2010 s-a atins un echilibru între retailul modern şi cel tradiţional şi consider că retailul modern va continua să crească până la o cofiguraţie asemănătoare cu cea din Polonia, unde comerţul modern are o pondere de 60%, iar cel tradiţional de 40%.

În perioada 2005-2010 au fost deschise câte 117 magazine pe an, paradoxal chiar mai multe în perioada crizei, în condiţiile în care retailerii au strategii pe termen lung, iar preţurile imobiliarelor erau exagerate. Suprafaţa medie a magazinelor a scăzut de la 3.200 de metri pătraţi la 2.100 de metri pătraţi.

Vom asista la o consolidare a pieţei, în condiţiile în care în România primii cinci jucători au 33% din piaţă, în timp ce în Germania sau Elveţia primele cinci companii controlează 70% din piaţă. În aceste condiţii, piaţa este fragmentată şi pot avea loc fuziuni. Cine pe cine va cumpăra? Retailerii care au performanţe scăzute fie vor investi masiv, fie vor face exit şi vor deveni ţinte de achiziţie.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8922
Diferență: 0,131
Ieri: 4.8858
Azi: 4.4928
Diferență: 0,279
Ieri: 4.4803
Azi: 5.5612
Diferență: 0,1657
Ieri: 5.5520
Azi: 4.8793
Diferență: 0,0123
Ieri: 4.8787