Grecia are o economie aflată încă în recesiune, cea mai maredatorie ca pondere în PIB din Uniunea Europeană (142,8%), aldoilea cel mai mare deficit (10,5% din PIB) şi are nevoie de ajutorde la UE şi FMI pentru că nu se poate finanţa de pe pieţe, undeinvestitorii îi cer dobânzi prohibitive.
În cazul Greciei, băncile şi ceilalţi creditori ai statului sevor obliga să cumpere noi titluri emise de guvern prin care să leînlocuiască pe cele care ajung la maturitate şi astfel vor oferitimp ţării să îşi pună economia în ordine.
Cum arată economiaRomâniei comparativ cu cea a Greciei, ţara care nu se descurcă fărăajutor extern
Grecia şi România se află printre codaşele Europei la capitolulredresare economică, ambele scăzând anul trecut, când majoritateaţărilor au revenit pe creştere. Totuşi, România a reuşit să creascăuşor în primul trimestru al anului, în timp ce Grecia a rămas înrecesiune. Produsul Intern Brut al Greciei a avut o evoluţierelativ echilibrată în ultimul deceniu, pe când România a atinspunctul culminant al creşterii economice în 2006, ritmul decreştere continuând să fie ridicat până în 2009, când economia ascăzut brusc cu 7% din cauza crizei economice mondiale. Stareaproastă a economiei elene se poate explica prin efectelecondiţiilor severe de austeritate impuse de creditorii externi înschimbul unui pachet de ajutor de 110 miliarde de euro, stabilit înmai anul trecut. România a împrumutat, la rândul ei, 19,95 mld.euro de la FMI, UE, Banca Mondială şi BERD în 2009. Pentru creştereeconomică, România se bazează în principal pe comerţ, ca şi Grecia,dar şi pe industrie. Statul elen, însă, pune accent şi peturism.
Criza economică şi financiară a forţat majoritatea statelor dinzona euro şi Uniunea Europeană să investească enorm pentrustimularea economiilor şi sprijinirea sistemului bancar. În acestecondiţii, deficitele bugetare au explodat, aruncând zona euroîntr-o nouă criză, la baza căreia stă Grecia care, alături deIrlanda şi mai nou Portugalia, au fost nevoite să ceară asistenţăfinanciară internaţională pentru a putea supravieţui financiar.Deficitul bugetar uriaş şi datoriile de proporţii astronomice alestatului elen au provocat temeri în rândul investitorilor că Atenanu-şi va putea onora obligaţiile de plată. Totodată, niveluldeficitului, dar şi aplicarea lentă a reformelor au făcutimposibilă pentru guvernul elen respectarea în 2010 şi anul acestaa obiectivelor stabilite cu creditorii internaţionali. Eurostat arevizuit deficitul pe 2010 al Greciei de la 9,6% din PIB la 10,5%,iar în primul trimestru, deficitul a ajuns la 10,3 mld. euro, faţăde ţinta de 9,1 mld. euro din cauza scăderii veniturilor din taxeşi impozite.
