Analiză

Cum s-a restructurat în ultimii 20 de ani unul dintre principalii piloni ai industriei: siderurgia

Cum s-a restructurat în ultimii 20 de ani unul dintre principalii piloni ai industriei: siderurgia

Autor: Adrian Cojocar

26.01.2011, 23:57 1279

De exemplu, în 1993 Hunedoara era un oraş de 70.000 delocuitori, dintre care circa 20.000 munceau pe platformasiderurgică, astfel că jumătate din populaţie era legată într-unfel de uzină. Astăzi lucrează acolo mai puţin de 700 de oameniprintr-un proces dificil de restructurare.

Imediat după Revoluţie, pe platformele siderurgice lucrau circa140.000 - 150.000 de muncitori, iar astăzi numărul acestora s-aredus la mai puţin de 40.000. La acea dată combinatele româneştifuncţionau având la bază tehnologii cu comandă mecanizată lanivelul anilor '70, iar europenii din Vest treceau la automatizărişi computerizare, îşi aminteşte Petru Ianc, şeful direcţieigenerale de Politică Industrială şi Competitivitate din cadrulMinisterului Economiei, care spune că în prezent am recuperat acestdecalaj tehnologic.

"Aşa era viaţa atunci. Acum intrăm în zona competiţiei mondialeşi este alt concept. Nu puteam să rezistăm dacă suportam pe costuricheltuielile întregilor oraşe. Dacă bagi costurile sub preş, ele sereflectă în preţuri mai mari", spune Ianc.

Potrivit lui, multe dintre activităţile combinatelor au fostexternalizate, astfel că nu toate locurile de muncă s-au pierdut,ci au fost transferate la alte societăţi care deservesc combinatelesau alte companii.

UE a confirmat că siderurgia românească poate trăi pepicioarele proprii

Recenta avut loc la Bruxelles o întâlnire la nivel înalt cu ocaziafinalizării procesului de restructurare a industriei siderurgice şiîncetarea monitorizării sectorului siderurgic românesc de către UE,la care au participat Antonio Tajani, vicepreşedinte al ComisieiEuropene şi comisar pentru industrie, ministrul economiei, IonAriton, şefii celor mai importante combinate siderurgice româneşti,ArcelorMittal şi Mechel, TMK şi Tenaris, Bogdan Chiriţoiu,preşedintele Consiliului Concurenţei, şi mai mulţieuroparlamentari.

Şase combinate siderurgice care la privatizare au primit unelefacilităţi din partea statului, în special sub forma ştergerii dedatorii, în valoare cumulată de aproape

5 mld. lei (1,2 mld. euro), a trebuit să demonstreze căajutoarele au fost utilizate în scopul atingerii unor criterii deperformanţă, competitivitate şi viabilitate apropiaţi deindicatorii de profil din Uniunea Europeană.

Potrivit concluziilor raportului, monitorizarea privindrestructurarea industriei siderurgice româneşti s-a încheiat înbune condiţii, termenul utilizat de către Comisia Europeană fiind"acceptabil".

Combinatele avute în vedere au fost ArcelorMittal Galaţi (fostulSidex), ArcelorMittal Hunedoara (fosta Siderurgica Hunedoara),Mechel Târgovişte, Mechel Câmpia Turzii, TMK Reşiţa şi TenarisCălăraşi. Cele şase combinate contează cu circa 90% din producţianaţională de oţel lichid, care într-un an obişnuit se ridică laaproximativ 9 milioane de tone. Oţelul este prelucrat şi douătreimi din producţie merge la export, în principal pe pieţele dinUE.

Dacă la privatizare cele şase combinate produceau o gaură labugetul de stat de peste un miliard de lei, în 2008 acesteaînregistrau un profit cumulat de 937 mil. lei (228 mil. euro).Totuşi, criza şi-a spus cuvântul în 2009, astfel că au încheiatanul cu pierderi cumulate de 1,8 mld. lei (422 mil. euro), careînsă sunt suportate de marile grupuri internaţionale.

Pe de altă parte, statul trebuie să suporte astăzi cheltuielimai mari la bugetul de stat cu foştii lucrători în combinatelerestructurate care s-au pensionat timpuriu.

Statisticile arată că la nivel naţional 40% din persoanele cuvârste între 45 şi 65 de ani (vârsta de pensionare la bărbaţi) nulucrează. "Ce se poate spune este că în anul privatizării toatecombinatele înregistrau pierderi, iar în anul normal de piaţă 2008toate erau pe profit. Criza europeană a dus la pierderi în anul2009, care s-au atenuat în 2010. În raport se specifică căviabilitatea trebuie atinsă în condiţii normale de piaţă şi anul2009 nu a făcut parte din perioada de monitorizare", a precizatIanc.

Combinatul ArcelorMittal Galaţi a beneficiat în anul 2001 laprivatizare de o ştergere de datorii şi pe parcurs de altefacilităţi fiscale precum scutirea impozitului pe profit, care aucumulat circa un miliard de dolari.

ArcelorMittal Hunedoara a primit circa 200 milioane de dolari,iar facilităţile de care au beneficiat restul combinatelor au fostmai mici.

UE a monitorizat industria siderurgică din România în perioada2004 - 2008, ultimul raport fiind lansat în luna martie din 2009,însă abia anul trecut Comisia a concluzionat că cerinţele carele-au fost impuse combinatelor româneşti au fost în mare parteatinse.

Detaliile raportului arată că în ultimul an de monitorizare, din2008, combinatele româneşti au obţinut marje de profit operaţional(EBITDA) cuprinse între 8,5% şi 21,6%, faţă de o ţintă de 10%.Singura companie care nu s-a încadrat în acest criteriu a fostMechel Câmpia Turzii (INSI), însă ruşii au primit o derogare dinpartea Comisiei pentru acest combinat.

"Pe parcursul perioadei 2005-2008, Mechel şi-a schimbatstrategia la Câmpia Turzii, faţă de cum era descrisă laprivatizare, pentru că între timp a achiziţionat Oţelu Roşu şiDuctil Steel. Apoi a hotărât să dezvolte elaborarea oţelului laOţelu Roşu pe motiv de reducere a costurilor, noua achiziţie avândo poziţionare geografică mai bună. Acest lucru permite reduceri decosturi pentru transport către celelalte combinate din grup şiopţiunea a fost înţeleasă de Comisie", a precizat Petru Ianc, carea coordonat acest proiect din 1993 până la finalizare.

AFACERI DE LA ZERO