Sute de consilieri judeţeni din ţară au acţiuni sau sunt asociaţi la societăţi din domenii diverse, de la afaceri de familie, la firme care fac contracte cu instituţii ale statului, indiferent că e vorba de "banalele" cornuri sau laptele oferite elevilor sau de construcţii ori consultanţă.
Secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, anunţa săptămâna trecută că au fost identificaţi 747 de consilieri judeţeni care sunt titulari în 1.200 de firme.
Potrivit oficialului ANI, conflictul de interese intră în zona achiziţiilor publice, care este un factor de vulnerabilitate majoră, în primul rând la nivelul comunităţilor locale, "că tot se vorbeşte de descentralizare".
Totodată, el arăta că, potrivit statisticilor, cel puţin zece la sută dintre aceste firme unde sunt administratori consilieri judeţeni au contracte cu autorităţile locale.
Situaţia se confirmă în multe dintre judeţe, existând firme la care consilierii judeţeni deţin sau sunt acţionari la societăţi care au contracte cu statul, de la primării, consilii judeţene, teatre, Romgaz, AJOFM, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.
În Alba, unii dintre consilierii judeţeni au legătură cu firme care desfăşoară contracte cu Consiliul Judeţean sau chiar cu investiţia de la Roşia Montană. Astfel, preşedintele PSD Alba, Ioan Dârzu, care este şi consilier judeţean, este vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al firmei Albalact, care de câţiva ani asigură produsele lactate din programul "Cornul şi laptele" derulat în judeţ în urma licitaţiilor organizate de CJ.
Tot în Alba, un alt consilier judeţean, Adrian Dumitru Bendea, preşedintele PDL Abrud, este membru în Consiliul de Administraţie al SC RMGC SA Roşia Montană.
În Arad, printre cei mai prosperi aleşi judeţeni este preşedintele PDL Arad, Gheorghe Seculici, care deţine acţiuni la firme şi, împreună cu soţia, terenuri, imobile în ţară şi în SUA, autoturisme şi bijuterii. El susţine însă că nu derulează contracte cu statul.
Un alt consilier judeţean arădean, Ionel Giurgelea (PDL), are afaceri în domeniul producţiei de alcool, dar şi un "GIP Miţubişi", după cum scrie în declaraţia de avere.
În Bistriţa-Năsăud, firma şefului CJ, Liviu Rusu (PDL), a prosperat în ultimii ani, însă există şi consilieri judeţeni care au avut de-a face cu executări silite pentru datorii la stat sau li s-au diminuat veniturile.
În judeţul Braşov, din cei 33 de consilieri judeţeni, 75 la sută au firme sau sunt asociaţi într-o societate comercială. Doar cinci dintre ei declară însă că au avut contracte, în 2010, cu instituţii ale statului, valoarea acestora depăşind 1,6 milioane de lei.
În Constanţa, din cei 35 de consilieri judeţeni, 19 sunt acţionari sau asociaţi la peste 50 de societăţi. Doi dintre aceştia, liberalul Gabriel Monea şi democrat-liberalul Adrian Gheorghiţă, au contracte finanţate de la bugetul de stat sau cu societăţi cu capital de stat sau unde statul este acţionar.
Astfel, una dintre firmele lui Gabriel Monea a încheiat contracte de achiziţie de bunuri cu Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, în valoare de 22.073,94 de lei, cu Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, în valoare de 1.808, 43 de lei, sau cu Universitatea Maritimă Constanţa. De asemenea, el are contracte, prin firmele sale, şi cu Inspectoratul General de Aviaţie, cu trei unităţi militare, dar şi cu Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa şi cu Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare.
Şi consilierii judeţeni din Cluj au acţiuni la firme, o parte dintre acestea derulând afaceri cu primării din judeţ, în timp ce un reprezentant PDL în CJ Cluj, Ramon Moldoveanu, a ţinut să precizeze, în declaraţia de interese, cât se poate de clar: "Niciun contract cu statul!!!!!!", iar în dreptul soţiei sale, Gabriela, a scris: "Idem nu!!!!".
În Harghita, şeful Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, politolog de profesie, îşi ajută părinţii într-o firmă cu activităţi veterinare, despre care spune că este principala sursă de venit a familiei şi prin care părinţii au reuşit să îi ţină pe el, pe fratele şi pe sora sa la studii. El a povestit că şi-a dorit de copil să fie medic veterinar şi, chiar dacă nu are acum această profesie, îşi ajută familia cu firma ori de câte ori este nevoie.
În Hunedoara, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri este consilierul judeţean PNL Alin Simota, care este şi finanţatorul clubului Jiul Petroşani.
În Iaşi, trei consilieri judeţeni, toţi de la PSD, care au firme pe numele lor sau ale altor membri din familie, derulează afaceri cu statul. Unul dintre ei, Mirela Dobresanciuc, a încheiat 13 contracte pentru furnizarea de cornuri pentru elevi, iar altul are şase contracte de finanţare prin POSDRU.
Astfel, Mirela Dobresanciuc a încheiat în ultimii doi ani contracte, în urma unor licitaţii sau prin selecţie de oferte, pentru furnizarea de cornuri pentru elevi în mai multe şcoli din municipiul Iaşi şi diverse comune din judeţ. Firma acesteia, SC Tehnomex SRL, a livrat Primăriei Iaşi, condusă de social-democratul Gheorghe Nichita, produse de panificaţie în valoare de 257.000 de lei. Totodată, alte 12 contracte au fost semnate cu primării şi unităţi şcolare din judeţ, valoarea acestora fiind cuprinsă între 6.600 de lei şi 96.000 de lei.
În Mureş, un consilier judeţean PDL, Doru Aurelian Borşan, are o firmă care beneficia, până anul trecut, de un contract cu Primăria Târgu Mureş prin care societatea închiria un spaţiu pentru o primărie de cartier, în timp ce un alt ales judeţean - Mora Akos Daniel (PNL) - făcea, prin firmele sale, lucrări de construcţii în şcoli şi spitale în judeţ.
În Sibiu, un consilier judeţean PDL, Dumitru Domnariu, este cunoscut pentru afacerile sale în domeniul vânzării de carburanţi, dar şi pentru preluarea, în concesiune, a Hanului din Tulgheş, clădire tradiţională aflată în incinta Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, contestată vehement.
În Timiş, un consilier judeţean democrat-liberal, Nicolae Florin Bîtea, a încasat, în timpul mandatului, peste 28.000 de lei de la Parlamentul European, mai exact pentru servicii de consultanţă acordate europarlamentarului Elena Băsescu, "pe persoană fizică, nu pe firmă", susţine el.
Tot în urma unor servicii de consultanţă acordate cabinetului europarlamentar al Elenei Băsescu, un alt consilier judeţean din Timiş, Oana Gaita, a încasat, în 2010, aproape 17.000 de lei.
În Prahova, 24 din cei 37 de consilieri judeţeni sunt acţionari la 59 de societăţi - de la firme din domeniul energiei până la cabinete stomatologice sau SIF-uri. Şapte declară că au contracte cu statul pentru construirea de reţele de apă, organizarea de spectacle sau asistenţă juridică.
În judeţul Suceava, nouăsprezece din cei 37 de consilieri judeţeni desfăşoară afaceri, fiind asociaţi sau administratori la societăţi comerciale, iar consilierul PDL Petru Carcalete, şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, deţine Fundaţia "Petru Carcalete", care însă nu are activitate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
