Analiză

Despre globalizare, sau cum arata noua harta a lumii

30.06.2000, 00:00 154



Dupa sfarsitul razboiului rece, vechile diviziuni ideologice au disparut. Aproape fiecare tara isi proclama hotatarea de a adera la pietele globale. Insa, pe fondul acestei apropieri dintre state, se prefigureaza un nou tip de diviziune, mult mai greu de depasit. Este vorba de tehnologie. O mica parte a globului, a carei populatie nu reprezinta decat 15% din total, furnizeaza aproape toate inovatiile tehnologice ale omenirii. O alta parte, ccare cuprinde aproximativ jumatate din populatia globului, este capabila sa adopte aceste tehnologii in productie si consum. Ceea ce ramane, aproximativ o treime din populatia terestra, nu are nici o legatura cu tehnologia avansata, nu inoveaza nimic si nu adopta tehnologii din exterior.

Aceste regiuni izolate din punct de vedere tehnologic nu coincid intotdeauna cu frontierele de stat. Ele cuprind sudul Mexicului si regiuni tropicale din America Centrala, cea mai mare parte a Baziliei tropicale, Africa tropicala de dincolo de Sahara, majoritatea teritoriului fostei Uniuni Sovietice, cu exceptia regiunilor din apropierea pietelor europene si asiatice, si multe alte regiuni.

Multe din aceste zone lipsite de tehnologie avansata sunt afectate de probleme mult mai imediate - saracia, boli infectioase, productivitatea scazuta a agriculturii si degradarea mediului - a caror rezolvare le depaseste posibilitatile. Aceste tari nu isi pot permite sa achizitioneze tehnologie din strainatate, cu atat mai putin sa investeasca in eforturi proprii de cercetare si dezvoltare.

Este timpul ca tarile avansate sa recunoasca aceasta situatie si sa reactioneze intr-un fel sau altul. Trebuie observat ca noile frontiere nu sunt nici ele fixe: multe tari izolate vor adopta in curand tehnologiile avansate, iar cateva state (Taiwanul, Coreea de Sud si Israelul) au avansat de la clasa de mijloc la statutul de inovatori de cel mai inalt nivel. Insa tranzitile de acest fel nu se realizeaza in nici un caz de la sine. Pentru ca nu mai putin de doua miliarde de oameni care locuiesc in regiunile izolate tehnologic sa beneficieze de globalizare, trebuie indeplinite cel putin trei conditii.

In primul rand, noul caracter, profund tehnologic, al economiei globale trebuie gandit cu multa atentie: geografia, sanatarea publica si ecologia va trebui luate in considerare cand se vor analiza schimbarile tehnologice si cresterea economica. In al doilea rand, guvernele va trebui sa-si revizuiasca atitudinea fata de ajutorul economic din strainatate, incercand sa cheltuiasca mai putin si mai rational. In ultimul rand, participarea la asistenta internationala va trebui largita si regandita. Companiile multinationale, universitatile si institutiile stiintifice din lumea dezvoltata va trebui sa se implice mai mult in acest proces, iar institutiile oficiale ale caror scop este dezvoltarea globala (FMI, Banca Mondiala si diverse agentii din SUA) va trebui reformate.

Dezvoltarea a constituit, traditional, o chestiune de acumulare a capitalului fizic si uman. ?arile sarace, atunci cand beneficiaza de o guvernare adecvata, sunt vazute ca avand un avantaj in acest sens: acolo unde capitalul este modest, castigurile din investitii ar trebui sa fie ridicate, stimuland economisirea si atragand fuxuri de capital din exterior. Astfel, bresa dintre bogati si saraci se micsoreaza, un proces cunoscut sub numele de "convergenta".

Se stie insa ca tehnologia este mai putin supusa convergentei decat capitalul. Inovatia tinde sa infloreasca acolo unde exista deja o baza tehnologica adecvata. Ideile noi sunt de obicei o evolutie a celor existente, dar, asemenea reactiei nucleare in lant, este necesara o masa critica pentru ca procesul sa poata incepe.

In privinta unei noi strategii de ajutorare financiara, aceasta va trebui sa se axeze pe trei directii: sanatatea publica si populatia, conectarea regiunilor marginalizate si incurajarea progresului tehnologic. Aceste eforturi vor necesita cheltueli de ordinul a 10 miliarde dolari pe an. Impartita la cei 1 miliard de oameni din tarile dezvoltate, suma se reduce la 10 dolari de persoana, un pret derizoriu pentru scopul nobil de salvare a milioane de vieti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO